De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, preşedintele Donald Trump s-a prezentat drept un „pacificator”, lăudându-se în mai multe ocazii cu rolul său decisiv în încheierea unor conflicte armate globale. În cadrul întâlnirilor sale din 18 august cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi alţi lideri europeni, Trump a repetat că a jucat un rol esenţial în încetarea mai multor războaie, fără să le precizeze. „Am pus capăt la șase războaie...”, a spus Trump, adăugând ulterior: „Dacă vă uitați la cele șase acorduri pe care le-am încheiat anul acesta, toate erau în război. Nu am făcut niciun armistițiu.” O zi mai târziu, preşedintele american plusează pe aceeaşi temă, afirmând într-un interviu acordat televiziunii Fox News că „am pus capăt la şapte războaie”. Administraţia Trump consideră că preşedintele era îndreptăţit să primescă un Premiu Nobel pentru Pace încă din primul său mandat, iar purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a enumerat câteva dintre „războaiele” pe care se presupune că şeful său le-ar fi încheiat. Unele conflicte au durat doar câteva zile - deși au fost rezultatul unor tensiuni de lungă durată - și nu este clar câte dintre acordurile de pace vor rezista.
-
Israel vs Iran
Trump îşi arogă meritul de a fi pus capăt recentului război dintre Israel şi Iran. Conflictul armat a durat 12 zile şi a început în 13 iunie, odată cu atacarea de către Israel a unor ţinte iraniene. Trump a confirmat că premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a informat înainte de atacuri. În 22 iunie, bombardiere americane au lovit trei instalaţii nucleare iraniene, o acţiune care a dus la o oprire rapidă a ostilităţilor. În 23 iunie, Donald Trump anunţă pe contul său din reţeaua Truth Social: „Oficial, Iranul va începe ÎNCETAREA FOCULUI, iar la ora 12, Israelul va începe ÎNCETAREA FOCULUI, iar la ora 24, lumea va saluta SFÂRȘITUL oficial al RĂZBOIULUI DE 12 ZILE”. În scurt timp, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei a pretins că țara sa a obținut o „victorie decisivă”, fără să menționeze un armistițiu. La rândul său, Israelul a sugerat că ar putea ataca din nou Iranul pentru a contracara eventuala reluare a programului nuclear, în condiţiile în care nu există niciun acord privind o pace permanentă sau privind modul de monitorizare a programului nuclear iranian. Analiştii susţin că nu se poate vorbi de încheierea unui război propriu-zis, ci mai degrabă de un armistiţiu de facto, un răgaz intermediar într-un război rece cotidian. Ei recunosc însă că, din punct de vedere strategic, acţiunile Israelului sprijinite militar de SUA au slăbit semnificativ poziţia Iranului.
-
Pakistan vs India
Tensiunile dintre cele două țări asiatice persistă de zeci de ani, dar au cunoscut o escaladare majoră la începutul lunii mai, după uciderea, în aprilie, a cel puţin 26 de turişti într-o staţiune din Kashmirul controlat de India. După patru zile de atacuri reciproce, Donald Trump a anunţat „încetarea completă şi imediată a focului” ca rezultat al „unei nopţi lungi de discuţii mediate de Statele Unite”, care ar fi oferit concesii comerciale beligeranţilor. Pakistanul i-a mulţumit lui Trump şi l-a recomandat ulterior pentru Premiul Nobel pentru Pace, invocând intervenţia sa diplomatică decisivă. India a minimalizat însă contribuţia SUA: „Discuţiile privind încetarea acţiunilor militare au avut loc direct între India şi Pakistan, pe canalele existente între cle două armate”, a declarat secretarul indian de Externe Vikram Misri. În pofida subestimării rolului Washingtonului de către partea indiană, analiştii consideră că americanii au contribuit, chiar dacă nu decisiv, la încetarea ostilităţilor. Pe de altă parte, ei spun că recenta criză indo-pakistaneză nu poate fi definită drept un război în toată regula.
-
Egipt vs Etiopia
Deşi Casa Albă a trecut disensiunile dintre Egipt şi Etiopia pe lista „războaielor” rezolvate, fricţiunile dintre cele două ţări africane nu reprezintă nicidecum un război. Egiptul este nemulţumit de Marele Baraj al Renaşterii Etiopiene, finalizat în această vară, susţinând că acesta afectează nivelul apelor Nilului. Cea mai mare parte a volumului de apă al fluviului îşi are originea în Etiopia, dar agricultura egipteană se bazează aproape în întregime de debitul acestuia. La rândul său, Sudanul se teme de inundații și vrea să-și protejeze propriile baraje hidrotehnice. După ce în timpul primului său mandat, Trump a încercat, fără succes, să negocieze o înţelegere între Etiopia şi Egipt, preşedintele american a postat în iunie pe Truth Social că a intervenit în „disputa pentru masivul baraj (şi) există pace, cel puţin deocamdată”. Cu toate acestea, dezacordul persistă, iar negocierile privind barajul care urmează să fie inaugurat în septembrie sunt în impas.
-
Serbia şi Kosovo
Administraţia americană consideră că Donald Trump a rezolvat conflictul dintre Kosovo şi Serbia, deşi între cei doi vecini nu a existat recent vreo ameninţare cu declanşarea unui război şi nici vreo contribuţie semnificativă a preşedintelui SUA privind îmbunătăţirea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina. În 27 iunie, Trump a susţinut că a prevenit izbucnirea iminentă a ostilităţilor: „Serbia şi Kosovo urmau să se angajeze, urma să fie un război mare. Le-am spus că dacă ajung la asta, nu vor mai avea comerţ cu Statele Unite. Ei au spus, ei bine, poate nu vom ajunge la aşa ceva”. Pe de altă parte, probabilitatea izbucnirii unui război în regiune este redusă şi de prezenţa în Kosovo a câteva mii de militari din forţele de menţinere a păcii sub comanda NATO. În primul său mandat, Trump a mediat un acord comercial între Serbia şi Kosovo, dar cea mai mare parte a înţelegerii nu s-a concretizat.
-
Rwanda şi Republica Democratică Congo
În 27 iunie, miniştrii de Externe din Rwanda şi Republica Democratică Congo au semnat la Washington un acord de pace mediat de Statele Unite pentru a pune capăt unui conflict sângeros care a făcut în 30 de ani aproape 6 milioane de morţi. Într-o ceremonie organizată în Biroul Oval, Donald Trump a descris momentul ca fiind „un triumf glorios al cauzei păcii”. Acordul vizează oprirea violențele în partea de est a RDC, unde gruparea rebelă M23 – sprijinită de Rwanda – ocupă porțiuni întinse de teritoriu, bogate în minerale preţioase, de mare interes pentru investitorii americani. Experţii în politică externă sunt de părere că, deşi documentul este unul semnificativ, el face parte dintr-o lungă serie de acorduri neonorate între cele două ţări africane. Ca dovadă, textul înţelegerii solicită respectarea armistiţiului convenit în august 2024 între Rwanda şi RPDC, armistiţiu încălcat de atunci de ambele părţi.
-
Cambodgia şi Thailanda
Un mesaj postat de Donald Trump în 26 iulie pe Truth Social anunţa, în stilul caracteristic preşedintelui american: „Tocmai am vorbit cu primul-ministru al Cambodgiei despre oprirea războiului cu Thailanda. Îl sun chiar acum pe premierul interimar al Thailandei pentru a-i cere, de asemenea, un armistiţiu şi ÎNCHEIEREA războiului care face ravagii în prezent”. Două zile mai târziu, cele două ţări au convenit „încetarea imediată şi necondiţionată a focului”, punând astfel capăt unei dispute de frontieră care a durat câteva zile. Discuţiile de pace au fost mediate de Malaezia, dar Trump a ameninţat că va sista negocierile separate privind reducerea taxelor de import americane dacă statele beligerante nu încetează luptele, în măsura în care atât Cambodgia, cât şi Thailanda, depind de exporturile către Statele Unite. Potrivit analiştilor, condiţionarea de către Trump a acordurilor comerciale de încheierea unui armistiţiu a avut un rol substanţial în oprirea ostilităţilor. Ulterior, cele două state asiatice au ajuns, în 7 august, la un acord menit să reducă tensiunile de-a lungul frontierei comune.
-
Armenia şi Azerbaidjan
Liderii ambelor ţări aflate de zeci de ani într-o dispută etnică şi teritorială au declarat că preşedintele Donald Trump ar trebui să primească Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale în obţinerea acordului de pace semnat în 8 august în Biroul Oval. În martie, Armenia şi Azerbaidjan au anunţat că sunt pregătite să pună capăt conflictului de aproape 40 de ani, centrat pe statutul provinciei Nagorno-Karabah. Tensiunile au apărut la începutul anilor ’90, când regiunea azeră populată în mare parte de atnici armeni s-a desprins de Azerbaidjan cu sprijinul Armeniei. În 2023, Azerbaidjanul a preluat controlul deplin al provinciei printr-o ofensivă militară, determinând aproape 100.000 de locuitori armeni să fugă în Armenia.
Președintele SUA i-a primit pe liderii Armeniei și Azerbaidjanului la un summit de pace, 8 august 2025. EPA/NATHAN HOWARD / POOL
Fotografie virală trucată cu liderii europeni la Casa Albă
În timp ce Casa Albă găzduia, în 18 august, discuţiile menite să elimine marile divergenţele dintre Statele Unite şi Ucraina pe tema unui acord de pace cu Rusia, pe Internet se răspândea rapid o imagine care pretindea că-l înfăţişează pe preşedintele francez Emmanuel Macron împreună cu oficiali de rang înalt aşteptând umili în anticamera Biroului Oval să fie primiţi de Donald Trump. Aceeaşi fotografie, cu descrieri batjocoritoare la adresa liderilor europeni, a circulat pe diverse reţele de socializare în limbile engleză, greacă, sârbă, slovacă, poloneză, germană, franceză şi portugheză. Căutarea cu cuvinte cheie în reţeaua X a identificat o versiune cu rezoluţie mai mare a imaginii, ceea ce a uşurat identificarea indiciilor că fotografia este contrafăcută cu ajutorul Inteligenţei Artificiale.
În ciuda progreselor tehnologice rapide, o examinare atentă depistează erori vizuale grosolane. Astfel, lângă bărbatul presupus a fi preşedintele Franţei, se observă un al treilea picior, purtând pantaloni negri şi încălţat cu pantofi cu toc. În planul mai îndepărtat se distinge vârful unui pantof care nu are un corespondent între persoanele aşezate pe scaune. Modelul covorului este inconsistent, cu un dreptunghi albastru care apare într-un singur loc şi cu segmente galbene disparate. Din fotografie lipsesc liderii Germaniei, Regatului Unit şi Finlandei, prezenţi la întâlnirea cu Trump. Niciunul dintre cele trei personaje feminine din fotografie au vestimentaţii diferite de cele purtate de preşedinta Comisiei Europene şi şefa guvernului italian, participante la discuţii. Persoana în costum turcoaz are o tunsoare similară Ursulei von der Leyen, dar fotografiile oficiale publicate de administraţia americană o arată la întâlnire îmbrăcată cu un sacou şi un top portocalii, cu pantaloni negri. La fel, Giorgia Meloni a purtat un costum cu pantaloni gri. Pe de altă parte, instrumentul de detectare a Inteligenţei Artificiale Hive Moderation a constatat că probabilitatea ca imaginea să fie generată artificial este de 99%.
