Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Dispariţia unor unor oameni de ştiinţă americani învie teoriile conspiraţiei OZN
Dispariţiile şi decesele din ultimii ani a cel puţin 11 oameni de ştiinţă americani – despre care se presupune că ar fi avut legături cu cercetarea spaţială, domeniul apărării sau cel nuclear – au dat naştere speculaţiilor despre un complot al chinezilor ori al altor state inamice, ba chiar despre o acţiune extraterestră cu OZN-uri. De câteva săptămâni, aceste teorii ale conspiraţiei au făcut furori în rândul anumitor segmente ale populaţiei Statelor Unite, răspândindu-se rapid de pe reţelele de socializare în presa de dreapta şi determinând la Washington o anchetă a Congresului şi declaraţii ale preşedintelui Donald Trump.
Utilizatori ai reţelelor de socializare susţin că, indiferent de explicaţiile oficiale, dispariţiile şi decesele înregistrate din 2021 încoace nu sunt o coincidenţă, ci un fenomen sistematic. Între ei se numără şi fruntaşele Partidului Republican Anna Polina Luna şi Nancy Mace, ambele membre în Camera Reprezentanţilor. În 22 aprilie, Marjorie Taylor Greene, fosta membră a Congresului din partea Partidului Republican, anunţa că FBI a deschis o anchetă privind „11 oameni de ştiinţă dispăruţi, morţi sau sinucigaşi, toţi legaţi de programe spaţiale sau militare”.
Discuțiile despre oamenii de știință nu se limitează la rețelele de socializare. Comitetul de Supraveghere al Camerei Reprezentanților a anunţat că investighează potențialele legături între oamenii de știință dispăruți și decedați, încercând să clarifice dacă există o amenințare la adresa securității naționale. Directorul FBI, Kash Patel, a declarat pentru Fox News că agenția sa va căuta eventuale conexiuni cu actori statali străini. Congresmanul republican James Comer din Kentucky a sugerat că adversari precum China, Coreea de Nord, Iranul sau Rusia ar putea fi implicați din cauza interesului lor față de programul nuclear al SUA. Întrebat de jurnalişti dacă crede că există vreo legătură între decesele şi dispariţiile oamenilor de ştiinţă, preşedintele Donald Trump a admis că există o preocupare în acest sens şi că investigaţia în curs va oferi un răspuns cât de curând.
În aşteptarea concluziilor oficiale, analiştii de la Poynter Institute au verificat 14 nume menţionate în postările despre oamenii de ştiinţă, examinând biografiile şi circumstanţele morţii sau dispariţiei lor. Concluzia a fost că nu există dovezi care să confirme că „aproape toţi cei care au murit sau au dispărut în ultimii ani au lucrat împreună”, aşa cum susţine autorul unei postări din 8 aprilie. La fel de nefondată s-a dovedit şi aserţiunea altor utilizatori, care au pretins că persoanele respective au fost vizate pentru că aveau acces la programe spaţiale sau nucleare secrete, ba chiar la cercetări legate de OZN-uri şi extratereştri, aşa cum a afirmat într-un recent interviu congresmenul Tim Burchett, deputat republican de Tennessee. Purtătorul de cuvânt al agenţiei spaţiale americane, unde lucrau câţiva dintre cei decedaţi sau dispăruţi, a declarat că „nu există nimic în acest moment legat de NASA care să indice o amenințare la securitatea națională” şi a precizat că agenţia spaţială colaborează la anchetă cu agențiile federale implicate.
În ceea ce priveşte calificarea profesională a persoanelor verificate, s-a dovedit că nu toţi erau oameni de ştiinţă. Unii dintre ei au studiat știința nucleară, dar nu au fost implicați în programe clasificate. Alţii au lucrat la instalații de cercetare nucleară, dar nu în roluri științifice. Din grupul celor patru care au lucrat la NASA, unul a studiat comete și asteroizi, al doilea era specializat în radiometrie cu microunde, iar al treilea se ocupa de materiale pentru rachete. În fine, ultimul a fost inginer electrician. Potrivit publicaţiei USA Today, cei doi dispăruţi care lucrau la loboratorul de cercetări nucleare de la Los Alamos erau un asistent administrativ şi un maistru constructor, deci departe de domeniul ştiinţific invocat de conspiraţionişti. Dintre cei doi foşti angajaţi ai Forţelor Aeriene, unul a avut, într-adevăr, acces la informaţii clasificate, dar s-a retras din armată cu 13 ani în urmă. Potrivit soţiei sale, singura sa legătură cu comunitatea OZN a fost cea de consultant la o carte de ficţiune. Între ceilalţi care au lucrat în diverse alte instituţii se află un fost contractor guvernamental, un astrofizician, un biolog, un profesor de fizică la MIT şi un specialist în anti-gravitaţie.
Cât priveşte cauzele deceselor, în unele cazuri suspecţii au fost arestaţi. Profesorul – cetăţean portughez – a fost împuşcat împreună cu doi studenţi în campusul unei universităţi de către un conaţional cu care fusese coleg de şcoală. Astrofizicianul a fost împuşcat la domiciliul său în februarie în timpul unui jaf. S-a dovedit că nu avea nicio legătură cu suspectul arestat. Alte două cazuri au fost clasate ca sinucideri accidentale, unul prin împuşcare, iar celălalt ca urmare a consumului unui amestec de droguri şi alcool. În şase cazuri este vorba de dispariţii inexplicabile, fără să existe însă suspiciuni privind comiterea unor infracţiuni. În trei dintre cazuri jurnaliştii nu au găsit informaţii publice privind cauza deceselor.
TikTok, instrument de recrutare a minorelor pentru proxeneţii din Franţa
În spatele unor reclame aparent banale distribuite pe TikTok se ascunde o realitate sordidă: o schemă de recrutare legată de prostituție, care vizează adesea minorii. Jurnaliştii de la France 24 în parteneriat cu France 2 au analizat sute de videoclipuri de pe rețelele de socializare care arată cum proxeneții din Franța recrutează fete prin intermediul reţelei TikTok, promițându-le cazare, masă, călătorii, protecţie și, mai ales, câştiguri substanţiale facile.
Jurnaliştii au intrat în contact cu proxeneţii, răspunzând la una dintre postări. Şi-au ceat un cont fals de TikTok, sub numele de „Lila”, la care au ataşat o fotografie creată cu ajutorul Inteligenţei Artificiale. În scurt timp au primit mesaje private din partea a opt recrutori. Unul dintre ei chiar a dat telefon, detaliind condiţiile înţelegerii: 100 de euro de client, bani care se împart 50/50. Falsa „Lila” a pretins că are 16 ani, ceea ce pentru şapte dintre cei opt recrutori interesaţi nu a reprezentat o problemă, atâta vreme cât tânăra nu le va dezvălui clienţilor vârsta reală.
Multe dintre clipurile proxeneţilor de pe TikTok includ reclame la droguri şi alcool, substanţe care ar trebui să le ajute pee fete să facă faţă muncii extenuante. Jurnaliştii au constatat că reclamele acoperă localităţi din toate regiunile Franţei, nu doar oraşele mari. Proxeneţii ştiu că se află pe „radarul” poliţiei, aşa că unii îşi schimbă locaţia la fiecare patru zile, închiriind apartamente de vacanţă pe termen scurt.
Asociaţiile neguvernamentale estimează că există aproximativ 40.000 de victime ale exploatării sexuale în Franţa. Jumătate dintre ele sunt minore. Jurnaliştii au contactat reprezentanţii companiei TikTok. Aceştia au susţinut că iau măsuri drastice împotriva acestui gen de reclame postate de proxeneţi, interzicând pe platformă postările care conţin nuditate şi activităţi sau servicii sexuale. În ciuda restricţiilor, unii proxeneţi nu au nicio reţinere să se afişeze în persoană în anunţurile de recrutare. Ei riscă pedepse de până la şapte ani închisoare pentru proxenetism şi până la 20 de ani dacă victimele au 15 ani sau mai puţin.
