FAKE NEWS: UE se pregătește de război împotriva Rusiei

Soldați germani participă la o demonstrație a forțelor armate germane Bundeswehr, în Klietz, Germania, 23 februarie 2024.
© EPA/HANNIBAL HANSCHKE   |   Soldați germani participă la o demonstrație a forțelor armate germane Bundeswehr, în Klietz, Germania, 23 februarie 2024.

După ce și-a slăbit economia și și-a abandonat valorile, Europa se pregătește de o confruntare militară directă cu Rusia, menținând în viață regimul de la Kiev, potrivit presei pro-Kremlin.

ȘTIRE: Europa a înnebunit: ei s-au lipsit de combustibilul ieftin din Rusia și și-au distrus propria competitivitate. În consecință, au intrat într-o profundă criză economică și energetică, a declarat jurnalistul Dmitri Kiseliov la postul de televiziune „Russia 1”. Potrivit lui, sancțiunile antiruse s-au dovedit a fi mai costisitoare pentru europeni, iar sprijinul pentru regimul nazist arată ca o trădare a valorilor proclamate de UE. Rămași fără resurse și fără o bază morală, europenii au decis să se pregătească de un mare război împotriva Rusiei […]

„Este invocată deja și data începerii războiului împotriva Rusiei – anul 2030. Până atunci, Ucraina trebuie să reziste, potrivit acestui plan sălbatic”, a spus prezentatorul. Provocarea unei înfrângeri strategice Rusiei este concepută ca ultima șansă a UE de a se menține. Totul este, într-adevăr, serios, a subliniat el. Resursele de acolo sunt uriașe. Populația UE este de trei ori mai mare decât a noastră. Industria se restructurează militar. Are loc prelucrarea psihologică a maselor. Ura față de Rusia este alimentată la fiecare pas […]

„Este clar că relațiile Rusiei cu țările Europei se află în criză, dar nu din vina noastră”, a spus președintele Putin. În același timp, Rusia ține ușile deschise în relațiile cu Europa. […] Observăm cum Germania și-a dublat bugetul militar. Dacă în 2024 pentru apărare au fost cheltuite 52 de miliarde de euro, suma alocată pentru acest an este de 108 miliarde. Pentru anul 2029 sunt planificate deja 170 de miliarde de euro […] Pregătirile militare au loc în toate țările UE. Este analizată chiar și posibilitatea reluării serviciului militar obligatoriu. Suedia a făcut deja acest lucru. Acolo sunt recrutați anual în armată 10 mii de tineri. Lituania, din 2026, recrutează anual 5 mii de tineri pentru serviciul militar imediat după terminarea școlii.

NARAȚIUNI: 1. UE se pregătește de un mare război împotriva Rusiei. 2. Sprijinul european pentru Ucraina înseamnă susținerea nazismului ucrainean. 3. Europa s-a autodistrus economic prin renunțarea la energia ieftină din Rusia. 4. Relațiile dintre Rusia și Europa s-au deteriorat din vina Occidentului.

OBIECTIVE: Justificarea războiului și a discursului de asediu promovat de Kremlin; delegitimarea sprijinului european pentru Ucraina; cultivarea fricii și a imaginii unui inamic extern în rândul publicului rus.

Statele europene își consolidează apărarea ca reacție la agresivitatea Rusiei

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmațiile lui Dmitri Kiseliov se bazează pe un procedeu propagandistic clasic: pornește de la date reale despre creșterea cheltuielilor de apărare în statele europene, dar le combină selectiv, astfel încât să sugereze existența unui plan ofensiv împotriva Rusiei. În cazul Germaniei, suma de aproximativ 52 de miliarde de euro pentru 2024 se referă la bugetul de bază, în timp ce pentru anii următori sunt invocate totaluri mai largi, care includ și fonduri speciale sau alte cheltuieli de apărare. Datele sunt prezentate într-un mod alarmist pentru a demonstra o presupusă pregătire a Germaniei de război.

Și exemplele privind serviciul militar obligatoriu sunt analizate tendențios. În Suedia, autoritățile nu spun că recrutează deja anual 10 mii de tineri, ci că urmăresc să ajungă treptat la acest nivel până în 2030. În Lituania, cifra de aproximativ 5 mii de recruți pentru 2026 este reală, dar ea reflectă politica unui stat aflat pe flancul estic al NATO, care își adaptează apărarea drept reacție la deteriorarea mediului de securitate regional cauzat de invadarea Ucrainei.  

Concluziile formulate de Kiseliov nu rezultă, însă, fapte. Documentele oficiale ale UE și NATO descriu actuala consolidare militară în termenii descurajării și apărării. Cartea albă a Comisiei Europene privind pregătirea pentru apărare până în 2030 vorbește despre o „amenințare acută și în creștere” și afirmă că pacea poate fi menținută prin capacitatea de a descuraja agresiunea. NATO transmite același mesaj: consolidarea flancului estic și creșterea capacităților aliate sunt măsuri de răspuns la agresiunea Rusiei.

Europenii nu se pregătesc să atace în 2030, ci estimează că în acel an Rusia ar putea fi pregătită să declanșeze un nou război

În evaluările occidentale, anul 2030 nu apare ca data unui presupus atac asupra Rusiei, ci ca un posibil orizont de risc până la care Moscova și-ar putea reface forța militară și ar putea extinde amenințarea asupra statelor NATO. De exemplu, serviciul militar de informații al Danemarcei avertizează că Rusia se consideră deja în conflict cu NATO, desfășoară acțiuni hibride și urmărește să schimbe ordinea de securitate din Europa. Așadar, referirea la 2030 vizează riscul reprezentat de Rusia, nu un plan european de război împotriva Moscovei.

UE a început destul de târziu să-și consolideze apărarea. Acest proces este un răspuns parțial întârziat la anexarea Crimeii, la războiul din Donbas, la invazia la scară largă împotriva Ucrainei și la intensificarea mijloacelor hibride folosite de Rusia împotriva statelor occidentale: sabotaj, atacuri cibernetice, presiune informațională și încercări de slăbire a coeziunii politice a NATO și a UE. Pe de altă parte, concepția politicii externe adoptată de Rusia în 2023 vorbește despre majoritatea statelor europene ca despre actori care ar urma o politică agresivă împotriva Moscovei, ceea ce contrazice direct teza lui Putin despre marea deschidere pentru un dialog cu UE.

Renunțarea la importurile de energie rusească, o consecință directă a atacării Ucrainei

În același timp, reducerea dependenței europene de gazul și petrolul rusesc a fost o măsură de securitate și de diminuare a vulnerabilității strategice. În pofida limitării severe a importurilor energetice din Rusia, rapoartele Comisiei Europene au continuat să indice o creștere economică modestă, ceea ce contrazice imaginea unui colaps inevitabil al UE. Ideea că Europa s-ar salva prin revenirea la resursele rusești ignoră faptul că tocmai aceste resurse au fost folosite ani la rând de Kremlin ca instrument de influență și presiune geopolitică.  În plus, UE a renunțat să mai finanțeze mașina de război a Rusiei.

Formula de „nazism ucrainean”, reluată de Kiseliov, este o etichetă propagandistică menită să demonizeze Ucraina și să compromită sprijinul occidental. Sprijinul pentru Kiev are la bază apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și dreptul acesteia la autoapărare în fața agresiunii ruse. Atât în Ucraina, cât și UE ideologia nazistă este interzisă.

De fapt, Kiseliov se contrazice de mai multe ori. Mai întâi, UE este prezentată ca slăbită, ruinată economic și lipsită de resurse; apoi, aceeași UE devine un adversar uriaș, cu potențial demografic, industrial și militar considerabil. Această incoerență nu este întâmplătoare: propaganda are nevoie, în același timp, de o Europă decadentă, pentru a sugera superioritatea Rusiei, și de o Europă amenințătoare, pentru a justifica militarizarea societății și discursul de asediu promovat de Kremlin.

CONTEXT: Dmitri Kiseliov este una dintre figurile centrale ale aparatului mediatic de stat al Kremlinului. El conduce grupul media de stat Rossiya Segodnya (Russia Todey) și este autorul emisiunii „Vesti Nedeli”, difuzată de postul Russia 1. UE l-a inclus încă din 2014 pe lista sancțiunilor, descriindu-l drept o „figură centrală a propagandei guvernamentale care susține desfășurarea forțelor ruse în Ucraina”. Publicația Ukraina.ru face parte din același ecosistem mediatic controlat de statul rus. Site-ul se prezintă ca o platformă de știri și analize despre Ucraina și despre „zona operațiunii militare speciale”. În realitate, este vorba despre un circuit propagandistic închis: mesajul este lansat de un propagandist al Kremlinului la un post de televiziune de stat și este apoi preluat de o publicație din același trust mediatic, pentru a-i amplifica impactul și a-i conferi aparența unei confirmări jurnalistice.

Timp citire: 5 min