SUA şi statele occidentale nu doresc normalizarea relaţiilor cu Rusia, deşi Moscova insistă pentru acest lucru, potrivit unui site de propagandă rusă în România.
ȘTIRE: „Președintele rus Vladimir Putin a declarat într-un interviu acordat VGTRK că partea rusă este pregătită să normalizeze relațiile cu Statele Unite, dar nu în detrimentul propriilor interese.
Totul poate fi făcut dacă există dorință. Nu am pierdut niciodată această dorință, a declarat liderul de la Kremlin, ca răspuns la o întrebare conexă.
Dacă vedem că situația se schimbă în așa fel încât există oportunități și perspective de a construi relații cu alte țări, suntem pregătiți pentru asta. Întrebarea nu este despre noi, ci despre ei. Dar numai nu în detrimentul intereselor Federației Ruse, a subliniat președintele rus.”
NARAȚIUNE: SUA şi statele occidentale refuză să negocieze pacea cu Rusia.
Acceptarea necondiţionată a cererilor Moscovei nu este negociere
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Contrar afirmaţiilor diplomaţiei ruse, Occidentul colectiv a încercat de mai multe ori să negocieze cu Federaţia Rusă, însă s-a lovit mereu de refuzul Moscovei de a opri bombardamentele şi ocuparea teritoriilor ucrainene.
În noiembrie 2022, potrivit presei americane, administrația Biden îi încuraja pe liderii Ucrainei să îşi arate disponibilitatea de a negocia cu Moscova și să renunțe la refuzul de a se angaja în discuții de pace atât timp cât Vladimir Putin se află la conducerea Rusiei. Chestionat pe această temă, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a răspuns că „dacă Rusia este pregătită pentru negocieri, ar trebui să-și oprească bombele și rachetele și să-și retragă forțele din Ucraina”. Kremlinul nu a făcut acest lucru, iar negocierile nu au existat. Mai mult, în decembrie 2022, Rusia spunea că refuzul Occidentului de a recunoaște „noile teritorii” confiscate din Ucraina îngreunează discuțiile de pace, după ce președintele Joe Biden în persoană declarase că este gata să se întâlnească cu Vladimir Putin. În aceeaşi lună, cancelarul german Olaf Scholz a purtat o discuţie telefonică cu Vladimir Putin, însă fără nici un rezultat pentru că „ţările europene nu au propus nimic concret”, după cum afirma ministrul rus de externe Serghei Lavrov. În mod similar, şi preşedintele francez Emmanuel Macron a încercat iniţierea unui dialog cu Kremlinul, însă acesta nu s-a materializat, din cauza aceluiaşi refuz al Rusiei de a face vreun compromis.
În ianuarie 2024, Rusia, prin vocea aceluiaşi Serghei Lavrov, respingea oficial propunerea SUA de negocieri privind controlul armelor nucleare. Cu acest prilej, lumea afla că Moscova îşi anunţase, în privat, refuzul de participare la discuţiile asupra noului tratat START, care reglementează numărul de arme nucleare desfășurate de Statele Unite și Rusia - singurul de acest fel între cele două state - încă din decembrie 2023. Mai mult, Rusia nu a oferit nici o propunere alternativă pentru reluarea dialogului, invocând politica externă a SUA care nu are alt scop decât „subminarea securității și intereselor Rusiei”. La sfârşitul aceleiaşi luni, Kremlinul nega informațiile potrivit cărora Vladimir Putin ar fi încercat să discute cu Statele Unite despre încheierea războiului din Ucraina. „Este o informație falsă, este complet neadevărată”, declara purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
În februarie 2024, oficiali ruși declarau că, în 2023, ar fi avut loc trei discuții neoficiale între SUA şi Rusia, în Turcia prin intermediari, care nu au dat nici un rezultat. Însă Washingtonul a anunţat că nu are cunoștință de astfel de întâlniri, mai ales că de la ele lipsea Ucraina, singura care ar fi fost măsură să negocieze un acord de pace.
În octombrie 2024, Rusia îşi reafirma refuzul de a negocia cu Statele Unite asupra stabilităţii nucleare, în lipsa unor condiţii prealabile, prin vocea adjunctului ministrului rus de externe, Serghei Riabkov. „Pentru Rusia, negocierile strategice sunt inseparabile de situația militară și politică actuală”, spunea Riabkov. Pe 24 octombrie, în timpul unui discurs ţinut la summitul BRICS de la Kazan, Vladimir Putin declara că relația Rusiei cu Statele Unite, de după alegerile prezidențiale americane, va depinde de atitudinea adoptată de Washington, avertizând în acelaşi timp însă, că orice acord de pace trebuie să recunoască controlul Moscovei asupra teritoriilor ucrainene deja ocupate de armata rusă. Însă la doar câteva zile după alegerea lui Donald Trump, Kremlinul susţinea, în contextul unei informaţii că Putin avusese o discuţie cu acesta, că Occidentul nu este gata de tratative cu Rusia, deoarece „continuă să încerce să obțină o înfrângere strategică a Rusiei”, în timp ce Moscova „continuă operațiunea specială până la atingerea tuturor obiectivelor”.
Moscova nu a fost şi nu este victima Occidentului
CONTEXT: De la izbucnirea războiului, Kremlinul a pozat într-o victimă a NATO și a comunității occidentale, care se vede nevoită să lupte într-un nou „război de apărare a patriei”. La intervale regulate de timp, propaganda rusă lansează în spațiul public diverse narațiuni false, care alimentează tezele principale ce însoțesc politica sa agresivă în Estul Europei. Astfel, Moscova se poziționează ca furnizor de securitate și stabilitate, acuzând SUA, NATO şi Uniunea Europeană că refuză să accepte încheierea conflictului, fără a menţiona însă, că încetarea ostilităţilor, în viziunea Kremlinului, presupune oficializarea anexării teritoriilor ucrainene, şi împiedicarea Kievului de a adera la Alianţa Nord-Atlantică şi comunitatea europeană.
Site-ul În Prima Linie este administrat de Georgiana Arsene, fostă ziaristă la publicația de propagandă oficială a Kremlinului, Sputnik, remarcată de-a lungul anilor prin promovarea naraţiunilor ruseşti şi interviurile cu fostul ambasador rus la Bucureşti, Valeri Kuzmin. Pentru ca susţinerea sa pentru Vladimir Putin să fie cât se poate de evidentă, site-ul are drept motto un citat din preşedintele rus, iar pagina sa de Facebook are o imagine cu acesta drept fotografie de copertă.
La câteva luni după declanşarea războiului din Ucraina, Arsene obținea o bursă de studiu a limbii ruse, acordată de Universitatea Lingvistică de Stat din Moscova. La revenirea în ţară, site-ul acesteia a devenit unul din principalele canale de propagandă rusă, fiind constant preluat în postările sale de pe Facebook, de către ambasada Moscovei.
OBIECTIV: Promovarea discursului antioccidental şi prin extensie antiucrainean, amplificarea sentimentelor filoruse, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
