Rusia a vrut să îi înapoieze României Tezaurul, dar guvernatorul BNR Mugur Isărescu a refuzat și aurul a fost trimis la Amsterdam, potrivit unei narațiuni false promovate de colonelul în rezervă Mircea Dogaru, un admirator declarat al lui Dughin. Dogaru a reluat, practic, o teză promovată de „suveraniști” pro-ruși și menită să cosmetizeze imaginea Moscovei.
ȘTIRE: Tezaurul României din Primul Război Mondial este de 20 de ani la Amsterdam. Toată lumea urlă că nu-l dau rușii. Rușii l-au dat. Noi n-am respectat condițiile. Rușii au dat tezaurul la 72 de țări, 71 l-au primit, noi nu pentru că banca creată pentru preluarea Tezaurului a fost închisă de guvernatorul Băncii Naționale în timp ce ăia încărcau Tezaurul să vină, acum e la Amsterdam, nu e la Moscova.
NARAȚIUNE: Rușii au vrut să înapoieze Tezaurul României, dar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a împiedicat acest lucru.
OBIECTIV: Să cosmetizeze imaginea Rusiei, asociată de numeroși români cu o serie de acte ostile României, de la rapturi teritoriale la refuzul de a înapoia Tezaurul care a fost trimis la Moscova spre păstrare în timpul Primului Război Mondial. Să amplifice teoria „suveranistă” conform căreia România este vândută la străini („oculta globală”), iar siguranța sa poate veni doar de la ruși. Să promoveze teoriile conspirației împotriva sistemului bancar, care în România s-ar afla sub controlul „masonului Isărescu”.
România a solicitat în repetate rânduri, după Primul Război Mondial, ca Rusia să îi înapoieze Tezaurul, dar aceasta a refuzat
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Nu există nici măcar un document diplomatic, istoric, un proces verbal sau dovezi de arhivă independente care să ateste că Rusia ar fi fost dispusă să returneze aurul României, iar Banca Națională de la București ar fi refuzat sau ar fi fost în incapacitatea de a-l primi.
Dimpotrivă, există documente care atestă că în timp ce România a cerut insistent, în mai multe rânduri, returnarea Tezaurului, rușii fie au refuzat să facă acest lucru, fie au evitat subiectul.
La începutul anilor 2000 a fost înființată „Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial”. Comisia a dezbătut pe larg chestiunea returnării Tezaurului, fără a ajunge la vreun rezultat, astfel că o discuție despre aurului care ar fi fost returnat, dar România l-a refuzat, ori care ar fi ajuns în altă parte este lipsită de fundament logic și istoric.
Mai mult, chiar pro-ruși de top cum este Diana Șoșoacă susțin că Tezaurul încă se află la ruși. Într-o emisiune a lui Dan Diaconescu din noiembrie 2025, europarlamentara extremistă de la SOS România susține că ar fi vorbit cu Valeri Kuzmin, fost ambasador rus în România, despre Tezaur și că acesta din urmă ar fi întrebat-o ce se va întâmpla cu Tezaurul dacă Rusia îl va restitui? Șoșoacă lăsa de înțeles că Tezaurul românesc este, de fapt, în siguranță la Moscova pentru că în România ar urma „să fie vândut în două minute”.
Dincolo de lipsa dovezilor care să susțină afirmația colonelului în rezervă Mircea Dogaru, teza este și lipsită de sens având în vedere contextul istoric – în anii '90 România traversa o criză socială și economică profundă, astfel încât o infuzie masivă de aur în rezerve ar fi reprezentat un cadou neașteptat. În plus, cel puțin până în 1996 România condusă de Ion Iliescu a avut o politică prietenoasă față de Moscova, relația nefiind marcată de tensiunile din prezent. Pe de altă parte, și dacă ar fi adevărat că Bucureștiul a refuzat aurul, se ridică întrebarea de ce Rusia nu a mai vrut să îl returneze, după cum arată clar evoluția discuțiilor din Comisia româno-rusă.
În 2024 și Parlamentul European i-a cerut Rusiei să îi returneze României Tezaurul. Marian Voicu, expert în chestiunea Tezaurului*, a notat în Veridica de ce, chiar dacă rezoluția PE este una istorică, e puțin probabil ca diferendul să fie rezolvatt:
„Pentru noi, chestiunea Tezaurului este simplă: le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă. De 100 de ani le-o cerem înapoi. Dar şi pentru ei este la fel de simplă: dacă tot ţineţi să dezgropăm trecutul, vor spune, s-ar putea să constatăm că, de fapt, voi ne sunteţi datori pentru bunurile lăsate în România în timpul Primului Război Mondial, pentru distrugerile provocate de armata română în Uniunea Sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru neplata reparaţiilor de război, pentru ocuparea Basarabiei etc. etc., ba chiar şi pentru intervenţia armatei române în Ungaria, în 1919, împotriva bolşevicilor unguri”.
La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, istoricul Cosmin Popa a arătat pentru Veridica de ce România ar trebui să fie mai dură în recuperarea aurului și cum despăgubirea pentru pierderea aurului este „o chestiune morală și tehnică”.
Narațiunea falsă a returnării Tezaurului de către ruși, promovată de suveraniști pro-ruși
CONTEXT: Colonelul în retragerea Mircea Dogaru este un admirator declarat al așa-zisului ideolog al lui Putin, Alexander Dughin, și a apărut încă din 2014 pe așa-numită listă a lui Dughin, a susținătorilor români ai Rusiei.
Teza lui Dogaru că Tezaurul nu se mai află la ruși nici măcar nu este una nouă; cel mai recent, ea a fost reluată de pro-rusul cu discurs neolegionar Călin Georgescu, care între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din 2024 (al doilea avea să fie anulat) a vorbit în podcastul influencerului Gojira despre cum „Tezaurul principal” nu se mai află la ruși, ci în Londra. Narațiunea lui Georgescu a fost preluată rapid și de adepții săi. Probabil că Londra a fost aleasă drept loc în care s-ar afla Tezaurul întrucât în acel oraș este depozitată, încă din anii 2000, o parte din rezerva de aur a Băncii Naționale a Românie, din motive strategice, de credibilitate și de siguranță, dar și pentru facilitarea unor tranzacții internaționale. Acest depozit de aur nu are nimic în comun cu Tezaurul trimis de România în Primul Război Mondial în Imperiul Rus, în contextul conflagrației. Nu este clar dacă Georgescu a făcut această confuzie intenționat, pentru a-și manipula electoratul, sau din ignoranță. De altfel și colonelul în rezervă Mircea Dogaru a făcut o legătură între Tezaurul imaginar de la Amsterdam și rezerva de aur de la Londra.
Daci, ruși și perfidul Albion: cum prepară suveraniștii o șaormă financiar-istorică cu de toate
Confuzia între Tezaurul de la ruși care ar fi la Amsterdam/Londra și rezerva de aur a României nu este singura pe care au semănat-o suveraniștii, care cumva au reușit să aducă vorba în context și de tezaurul dacic furat în Olanda. Extremista pro-rusă Diana Șoșoacă spunea, în noiembrie 2025, că brățările și coiful nu au fost furate, ci sustrase printr-o înțelegere pentru o persoană foarte importantă din România, dar care însă susținea în același videoclip de pe TikTok că Tezaurul din Primul Război Mondial se află încă la ruși.
Narațiunea promovată de colonelul în rezervă Mircea Dogaru în emisiunea fostei jurnaliste Antena, Dana Chera (Grecu), din studioul Metropola TV (deținut de facto de familia Pandele), s-a viralizat pe TikTok la câteva zile după ce autoritățile au anunțat că majoritatea artefactelor furate din Muzeul Drents din Assen (Olanda) au fost recuperate și vor fi readuse în România.
Sovieticii au zis că înapoiază Tezaurul, dar doar dacă România le dă Basarabia
SÂMBURE DE ADEVĂR: În anii 20 sovieticii i-au propus României să le cedeze Basarabia în schimbul aurului, dar evident că Bucureștiul a respins propunerea, fără a renunța însă vreo clipă la dreptul său asupra Tezaurului. Tot din acea perioadă a început să circule informația conform căreia aurul românesc ar fi fost vândut de sovietici.
Un alt motiv pentru care circulă narațiunea falsă privind disponibilitatea Moscovei de a restitui Tezaurul e dat de faptul că, în două ocazii, în perioada interbelică și în anii 50, sovieticii au făcut unele restituiri – câteva obiecte de patrimoniu, între care Cloșca cu puii de aur, precum și o parte din arhive. Nu este, așadar, vorba de lingourile de aur care aparțineau Băncii Naționale. Acestea au reprezentat doar o parte din Tezaurul trimis la Moscova, care includea, printre altele, bunuri bisericești, bijuteriile Reginei Maria, obiecte de patrimoniu și artă și, mai ales, arhivele României.
Notă*: Marian Voicu a realizat un documentar, pentru TVR, despre istoria traseului Tezarului românesc de la depozitarea în Imperiul Rus până în prezent, și este autor al volumului „Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani”. În cele două arată, prin documente și mărturii ale istoricilor și politicienilor, atât soarta Tezaurului, cât și încercările României de a-l recupera de-alungul celor peste 100 de ani.
