FAKE NEWS: Deputații de la Kiev știu că Ucraina va ceda teritorii și fug de răspundere

O femeie se uită la o hartă care prezintă ca teritorii rusești Crimeea, Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, într-o librărie din Moscova, Rusia, 17 februarie 2023.
© EPA/SERGEI ILNITSKY   |   O femeie se uită la o hartă care prezintă ca teritorii rusești Crimeea, Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, într-o librărie din Moscova, Rusia, 17 februarie 2023.

Rada Supremă se va dizolva, deoarece deputații știu că Ucraina va trebui să îi cedeze Rusiei Crimeea, Donbasul și Odesa, și nu vor să-și asume responsabilitatea potrivit unei narațiuni false din presa pro-Kremlin.

ȘTIRE: Aleșii poporului renunță în grabă la mandate, fiind conștienți că la masa negocierilor cu Rusia nu vor trebui să se așeze triumfători, ci cu pocăință. Frica de responsabilitate istorică pentru concesiile teritoriale a paralizat mecanismul legislativ.

Deputata ucraineană Larisa Bilozir a constatat un lucru evident: corpul deputaților se reduce rapid. Dacă înainte populiștii visau la reducerea numărului de parlamentari la 300 din motive economice, acum această cifră devine o realitate alarmantă din cauza refuzului generalizat de a răspunde pentru consecințele propriilor decizii [...]

„Este un final firesc. Când mahmureala europeană lovește Kievul, politicienii încep să caute ieșirea. Ei înțeleg că semnătura pe un tratat de pace care consfințește noile granițe ale Rusiei va deveni pentru ei o condamnare politică și, poate, fizică”, a explicat politologul Serghei Mironov, într-o discuție cu Pravda.Ru.

Parlamentarii se tem de ratificarea unui acord de pace. Recunoașterea Crimeii, a Donbasului și Novorossiei ca parte a Federației Ruse înseamnă, pentru orice politician ucrainean, eticheta de trădător. În timp ce Liovul fierbe din cauza cimitirelor nesfârșite, deputații preferă să demisioneze, numai să nu-și pună semnătura pe un document care va fixa prăbușirea proiectului „anti-Rusia”.

NARAȚIUNI: 1. Rada Supremă se apropie de un colaps instituțional din cauza cedărilor teritoriale. 2. Un viitor acord de pace va consfinți juridic apartenența Crimeii, Donbasului și a sudului Ucrainei la Federația Rusă.

OBIECTIVE: Prezentarea viitoarelor negocieri de pace ruso-ucrainene ca o capitulare inevitabilă a Ucrainei; transformarea ocupației ruse într-o realitate juridică acceptată de Kiev și de Occident; amplificarea neîncrederii publice în conducerea politică a Ucrainei.

Kievul a transmis în repetate rânduri că nu va ceda Crimeea, Donbasul sau regiunile din sud

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Pravda.ru scoate din context declarațiile deputatei ucrainene Larisa Bilozir pentru a convinge opinia publică că Ucraina se pregătește să recunoască juridic pierderea unor teritorii în favoarea Rusiei. În realitate, deputata a spus exact contrariul, subliniind că Occidentul nu va recunoaște ca fiind rusești teritoriile ocupate de Rusia. În schimb, există riscul pierderii controlului efectiv asupra unor teritorii, așa cum a sugerat cancelarul german Friedrich Merz.

Bilozir a mai adăugat că legislația ucraineană nu oferă o cale simplă pentru „a ceda teritorii”, iar Constituția nu poate fi modificată în timpul legii marțiale. Presa rusă a omis aceste explicații, promovând ideea că cedarea unor teritorii este un proces iminent, pe care o parte dintre deputații Radei Supreme nu vor să-l accepte. Declarația Larisei Bilozir despre deputații ucraineni care vor să-și depună mandatul este prezentată de propaganda rusă ca dovada unui colaps politic, provocat de capitularea Ucrainei și de înfrângerea în război. Deputata nu a anunțat existența unui asemenea tratat de pace, ci a discutat despre un scenariu ipotetic care include o serie de riscuri politice interne. Propaganda rusă, însă, discută despre cedarea Crimeii, Donbasului, și a așa-numitei Novorosia, care include regiunea Odesa, fără să existe în mod real acest subiect pe vreo agendă internațională. Armata rusă este blocată în Donbas în zona fortificațiilor ucrainene ridicate în anii 2014-2015, iar despre regiunea Odesa nici nu poate fi vorba în actualul context militar. În plus, niciun acord de pace discutat până acum cu sprijinul SUA nu a prevăzut cedări teritoriale de asemenea proporții. Rusia a cerut, într-adevăr, retragerea forțelor ucrainene din teritoriile pe care le revendică, dar o solicitare făcută de o parte nu înseamnă că partea cealaltă sau comunitatea internațională a admis respectiva solicitare, iar aceasta a devenit o realitate consfințită printr-un act juridic. 

Este falsă și interpretarea declarațiilor cancelarului german Friedrich Merz. Acesta a spus că, într-un posibil viitor acord de pace, o parte din teritoriul Ucrainei ar putea rămâne în afara controlului Kievului și că acest lucru ar trebui explicat populației în legătură cu perspectiva integrării europene a Ucrainei. El nu a afirmat că Germania cere Ucrainei să recunoască juridic anexările ruse, nu a numit Crimeea, Donbasul sau Novorosia, ci a spus că ucrainenii trebuie să se gândească la anumite compromisuri în numele păcii și a aderării la UE.  

Slăbirea majorității parlamentare are cauze politice interne, nu teritoriale

Din punct de vedere constituțional, asemenea decizii nu pot fi luate de Rada Supremă, ci doar de popor, în cadrul unui referendum național. În același timp, Constituția Ucrainei nu poate fi modificată în prezent, deoarece statul se află sub lege marțială, introdusă ca urmare a invaziei la scară largă a Federației Ruse. Există, așadar, un blocaj juridic și politic: cadrul legal ucrainean nu oferă un mecanism prin care statul să poată ceda sau renunța, fie prin parlament, fie prin referendum, la părți ale teritoriului său.

Narațiunea despre apropierea Radei Supreme de un colaps iminent, cauzat de presupuse discuții teritoriale cu Rusia, este de asemenea manipulatoare. Portalul oficial al Parlamentului indică 392 de deputați, iar Constituția prevede că Rada este legal constituită dacă au fost aleși cel puțin două treimi din componența sa. Așa cum am arătat într-o analiză Veridica, Rada Supremă nu se află, în acest moment, într-o criză care să ducă la dizolvarea Parlamentului; legislativul continuă să funcționeze, chiar dacă majoritatea pro-prezidențială este tot mai fragilă, iar voturile pentru reforme, angajamente față de UE și FMI sau măsuri nepopulare sunt obținute tot mai greu. Divergențele interne țin de uzura războiului, de tensiunile dintre deputați și executiv, de presiunea anchetelor anticorupție, de nemulțumirea față de adoptarea unor legi nepopulare și de scăderea disciplinei în grupul „Slujitorul Poporului”, nu de un presupus acord privind cedarea teritoriilor către Rusia.

Propaganda rusă prezintă pacea ca fiind sinonimul capitulării Ucrainei

Adunarea Generală a ONU a sprijinit de nenumărate ori integritatea teritorială a Ucrainei și a declarat invalid referendumul organizat în Crimeea, iar în 2022 a respins anexarea regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie de către Rusia. Niciuna dintre aceste regiuni nu este controlată complet de armata rusă.  

Propaganda rusă folosește selectiv declarații reale, evaluări politice și analize occidentale pentru a construi o concluzie falsă: aceea că pacea ar fi posibilă doar prin recunoașterea anexărilor. O discuție reală despre posibilitatea înghețării conflictului pe linia frontului este prezentată ca dovadă a unei capitulări juridice iminente a Ucrainei. În realitate, încetarea focului pe linia actuală de contact nu înseamnă recunoașterea suveranității Rusiei asupra teritoriilor ocupate. Majoritatea scenariilor discutate public pornesc de la ideea opririi ostilităților și a amânării soluționării statutului teritoriilor ocupate, nu de la cedarea juridică.

Rusia încearcă, prin asemenea narațiuni, să șteargă această distincție și să prezinte capitularea Ucrainei drept sinonimul păcii. În plus, propaganda extinde artificial miza, vorbind nu doar despre teritoriile ocupate, ci și despre Novorosia, adică despre regiuni precum Odesa, Nikolaev sau alte zone aflate sub controlul statului ucrainean. Scopul este să convingă publicul că pierderile teritoriale sunt inevitabile, că parlamentarii ucraineni știu acest lucru și că își depun mandatele pentru a nu semna o „rușine istorică”. Nu există însă niciun proiect de pace care să prevadă cedarea juridică a Crimeii, Donbasului, Odesei sau a altor teritorii ucrainene către Federația Rusă.

CONTEXT: Novorosia, amintită doar de presă rusă, nu și de Ucraina sau de Occident, nu desemnează o realitate juridică, ci un concept folosit în discursul imperial rus pentru a justifica extinderea controlului asupra sudului și estului Ucrainei. Novorosia provine din denumirea imperială „Noua Rusie”, folosită în secolul al XVIII-lea pentru teritorii din nordul Mării Negre, cucerite de Imperiul Rus de la otomani. Prin includerea Crimeii, Donbasului și Novorosiei în aceeași narațiune, Pravda.ru încearcă să prezinte ocupația militară și anexările nerecunoscute ca pe o consecință firească a viitorului acord de pace.

Într-o discuție cu studenții din Marsberg, cancelarul Friedrich Merz nu a vorbit despre un acord deja negociat și nici despre recunoașterea juridică a anexărilor ruse, ci despre un scenariu posibil al unui viitor acord de pace. Acesta a sugerat că o parte a teritoriului Ucrainei ar putea rămâne în afara controlului Kievului, iar Zelenski ar trebui să explice societății ucrainene că, în schimb, a fost deschisă calea țării spre Europa. Merz nu a vorbit nu despre teritorii și pace, ci despre de dificultatea aderării rapide a Ucrainei la UE și de imposibilitatea aderării în timp de război, nu de existența unui proiect de tratat care să prevadă cedarea juridică a Crimeii, Donbasului, Odesei sau a altor teritorii către Federația Rusă. Toate acestea sunt invenția propagandei ruse.

Timp citire: 6 min