Eurodeputata Diana Șoșoacă afirmă că intervenția sa la Adunarea Uniunii Interparlamentare de la Istanbul a convins Iranul să redeschidă Ormuzul. În realitate, strâmtoarea a fost deblocată (pentru scurt timp) în contextul negocierilor SUA – Iran moderate de Pakistan.
ȘTIRE: ÎN URMA DISCUȚIILOR ÎN CADRUL ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE DE LA ISTANBUL , TURCIA, LA CARE AM PARTICIPAT ACTIV, STRÂMTOAREA HORMUZ A FOST DESCHISĂ. ROMÂNIA A AVUT UN SINGUR REPREZENTANT, DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ. BOLOJANE, SCADE PREȚUL LA BENZINĂ ȘI REFĂ REZERVA STRATEGICĂ A ROMÂNIEI, CĂ NU M-AM LUPTAT DEGEABA.
NARAŢIUNE: Iranul a decis redeschiderea strâmtorii Ormuz în urma eforturilor diplomatice ale Dianei Şoşoacă.
OBIECTIVE: Promovarea imaginii personale şi validarea relevanţei politice la nivel internaţional autodeclarate, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale.
Deschiderea strâmtorii, între timp anulată, a fost decisă de negocierile Iranului cu SUA, intermediate de Pakistan
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Faptul că Diana Şoşoacă minte cu neruşinare nu mai reprezintă absolut nicio surpriză pentru nimeni, însă de această dată, eurodeputata s-a întrecut pe sine, concentrând în opt rânduri nu mai puţin de patru minciuni grosolane. Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă crucială pentru comerțul global pe care Iranul a închis-o efectiv de la începutul conflictului cu SUA şi Israel, a fost redeschisă complet după încheierea armistiţiului de 10 zile între Israel și Liban, fără nicio legătură cu discuţiile între parlamentari din mai multe state de la Istanbul. Mai mult, la doar câteva ore după anunţul triumfalist al Dianei Şoşoacă, Teheranul a anunţat reînchiderea strâmtorii, din cauza menţinerii blocadei americane asupra porturilor iraniene. În realitate, chiar dacă discuţiile din cadrul celei de-a 152-a reuniunii a Adunării Uniunii Interparlamentare de la Istanbul au abordat şi subiectul conflictului din Orientul Mijlociu, temele principale ale manifestării au fost, potrivit agendei oficiale, „Cultivarea speranței, asigurarea păcii și asigurarea justiției pentru generațiile viitoare”, „Responsabilitatea privind implementarea rezoluțiilor UIP și a altor decizii”, „Rolul parlamentelor în stabilirea unor mecanisme robuste de gestionare post-conflict și restabilirea unei păci juste și durabile”, „Construirea unei economii globale echitabile și durabile: Rolul parlamentelor în combaterea protecționismului, reducerea tarifelor și prevenirea evitării plății impozitelor corporative”, precum şi altele strict administrative – alegerea noului secretar general al organizaţiei, prezentarea rapoartelor comisiilor permanente ale Adunării, şi adoptarea unor amendamente la Statutul și Regulamentul organizaţiei.
Șoșoacă nu a reprezentat România la Istanbul și nu s-a dus acolo pentru Ormuz, ci ca să promoveze prietenia cu Rusia
Mai mult, ulterior, distribuind un comunicat al partidului pe care îl conduce, Diana Şoşoacă a devoalat adevăratul scop al prezenţei sale la Istanbul, şi anume participarea la un forum de promovare a „relațiilor bune între UE și Rusia”, unde politiciana a fost lăudată de Leonid Sluțki, liderul delegației ruse și președintele Partidului Democrat Liberal din Federația Rusă, cel cu care Şoşoacă s-a mai întreţinut amical cu ocazia congresului BRICS – Europa, desfăşurat la Soci, în Rusia, în noiembrie 2025. Formațiunea condusă acum de Sluţki a fost fondată de ultranaționalistul rus Vladimir Jirinovski, cel care în 1994 afirma despre România că „este un stat artificial locuit de țigani italieni, care s-a format prin desprinderea de teritorii de la vecinii Rusia, Bulgaria și Ungaria”. După „apelul ferm pentru reluarea relațiilor diplomatice dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană” al Dianei Şoşoacă, actualul președinte al Comisiei pentru Afaceri Internaționale din Duma de Stat de la Moscova a declarat că ţara noastră trebuie să aibă „grijă de Diana”, pentru că „este o personalitate inteligentă, puternică și reprezintă viitorul României.”
Despre calitatea în care a ajuns Diana Şoşoacă la Istanbul ştim cu siguranţă că nu a fost în numele României, ea nefiind membru al parlamentului de la Bucureşti. În ciuda minciunii că a fost „singurul reprezentant” al ţării la reuniune, documentele oficiale contrazic flagrant afirmaţiile sale. Astfel, potrivit a două memorandumuri ale Senatului României, aflăm că ţara noastră a fost reprezentată la Istanbul de o delegaţie formată din nouă persoane (şase senatori, un consilier şi doi reprezentanţi ai Secretariatului general al Senatului). Mai mult, numele senatoarei AUR Daniela Ştefănescu se află pe lista celor care au luat cuvântul în cadrul dezbaterilor pe tema „Cultivarea speranței, asigurarea păcii și asigurarea dreptății pentru generațiile viitoare”. Pe aceeaşi listă regăsim însă şi numele europarlamentarului român Nicu Ştefănuţă, menţionat de asemenea şi în mai multe comunicări oficiale ale Parlamentului European în care, deloc surprinzător, nu am identificat numele Dianei Şoşoacă drept reprezentant oficial al legislativului comunitar. Cu siguranță, însă, cel mai răsunător nume reprezentând România la această Adunare este cel al Andei Filip, aleasă în funcția de secretar general al UIP, după ce a candidat în numele țării noastre și a obținut 72% din voturi, devenind prima femeie care ocupă această funcție, în istoria de 137 de ani a organizației care reuneşte 183 de țări.
România nu și-a consumat rezervele de carburanți și nu premierul decide prețul benzinei
În ceea ce priveşte rezerva strategică de carburanţi a României, Diana Şoşoacă minte din nou, afirmând că autorităţile ar fi consumat mare parte din aceasta, deşi până la acest moment, nu au existat nici măcar zvonuri despre o asemenea măsură a conducerii ţării. Într-o declaraţie făcută în această lună, ministrul Energiei Bogdan Ivan a spus, fără cale de interpretare, că ”în momentul de față, noi avem aproximativ două milioane de tone echivalent petrol, carburant și petrol în rezerva strategică a statului român şi nu ne-am atins de nicio moleculă până în momentul de față”. Mai mult, a subliniat ministrul, România se află în „proces de creștere a acestor depozite, mai ales pe teritoriul naţional”, în condiţiile în care aproximativ 43% din rezervele actuale de combustibili ale României se află în depozite aflate în alte state europene.
În mod similar, cerinţa imperativă adresată premierului Bolojan de a scădea preţul la benzină are la bază prezumţia falsă că şeful guvernului poate decide de unul singur preţurile produselor aflate pe o piaţă liberă. Deşi, într-adevăr, guvernul (nu prim-ministrul!) poate influența prețul carburanţilor, prin modificarea accizelor şi taxelor aplicate sau introducerea unor măsuri temporare precum plafonarea sau limitarea adaosului comercial, el nu poate controla în totalitate evoluţia acestuia. Principalul motiv este că prețul combustibililor pornește de la prețul petrolului brut, care se stabilește pe piețele internaționale, sub influenţa factorilor globali precum conflicte geopolitice, decizii ale marilor producători sau evoluția cererii la nivel mondial, pe care niciun guvern național nu îi poate controla. În plus, carburanţii ajung la consumatori printr-un lanț economic care include rafinării, transport, distribuție și vânzare, pe parcursul căruia companiile implicate își stabilesc propriile costuri și marje de profit, în funcție de piață. Chiar dacă statul intervine, nu poate dicta complet comportamentul economic fără riscul de a crea dezechilibre, cum ar fi lipsa de combustibil sau scăderea investițiilor. Un alt aspect important este eventuala micşorare a bugetului de stat, după reducerea încasărilor din taxe şi accize, care s-ar traduce prin scăderea sau eliminarea unor cheltuieli publice de importanţă majoră, precum investiţiile în infrastructură sau serviciile sociale.
Diana nu mai luptă doar pentru România, ci pentru lumea toată
CONTEXT: Declarată personalitatea politică a anului 2021 de către portavocea Kremlinului, Sputnik, Diana Șoșoacă s-a făcut remarcată de-a lungul timpului prin diferite scandaluri în care a fost implicată, dar și prin promovarea unor teze, narațiuni false și dezinformări foarte similare cu cele lansate din Rusia. În discursurile sale, aceasta promovează, totodată, teze suveraniste şi antieuropene, în timp ce activitatea sa politică se rezumă la luări de poziţie cu accente discriminatorii, homofobe şi antisemite, iniţiative legislative ce contravin flagrant dreptului internaţional, precum şi interpelări care frizează ridicolul. În acest sens, ea pretinde că reprezintă România în întâlnirile sale private cu reprezentanţi ai regimurilor autoritare din Rusia, China sau Venezuela (până la înlăturarea de la putere a lui Nicolas Maduro), deşi nu are calitatea de a reprezenta oficial puterea de la Bucureşti şi nici de a angaja ţara în contracte sau acorduri internaţionale.
În prezent, Diana Șoșoacă este cercetată, în ţară, pentru săvârșirea a 11 infracțiuni, între care lipsire de libertate, ultraj, promovarea în public a unor idei și doctrine legionare, promovarea antisemitismului, negarea sau minimalizarea Holocaustului, și cultul criminalilor de război și alte infracțiuni cu violență. Din acest motiv, eurodeputata a fost audiată de comisia juridică a Parlamentului European, în luna martie, în vederea ridicării imunității sale de demnitar, la solicitarea Parchetului General. O decizie în acest sens, urmată de un eventual vot în plenul legislativului comunitar, va fi luată, cel mai probabil, spre sfârşitul acestei luni.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
