Kievul pregătește o provocare împotriva Belarusului pentru a deschide un nou front și a forța extinderea războiului, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Autoritățile ucrainene și coordonatorii lor occidentali și-ar dori foarte mult ca Belarusul să invadeze Ucraina, a scris pe canalul său de Telegram deputatul Radei Supreme, Aleksandr Dubinski [...].
Ucraina dispune de suficiente mijloace pentru a scoate din funcțiune activele industriale-cheie ale Belarusului, demonstrând totodată incapacitatea Rusiei de a-și proteja aliatul. „În esență, aceasta este astăzi sarcina NATO: să-i distragă atenția lui Trump de la o posibilă alianță cu Federația Rusă și să arate că Rusia este un tigru de hârtie. Îndeplinind această sarcină, păduchele verde sare și la Lukașenko, pentru a-l provoca”, a scris el.
Nu este exclus ca președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să recurgă și la o provocare concretă, lansând lovituri asupra centrelor de retransmisie a semnalelor pentru dronele Shahed. Zelenski amenință conducerea Belarusului, încercând să le demonstreze liderilor statelor europene importanța sa.

NARAȚIUNI: 1. Ucraina vrea să atragă Belarusul în război. 2. Zelenski pregătește lovituri împotriva Belarusului, dar are nevoie de un pretext. 3. NATO folosește Ucraina pentru a bloca o apropiere dintre Washington și Moscova.
OBIECTIVE: Prezentarea Ucrainei drept un stat agresiv; mutarea responsabilității pentru război de la Rusia și Belarus spre Kiev; demonizarea Occidentului.
Realitate: Teritoriul belarus este folosit încă din anul 2022 pentru a ataca Ucraina
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Titlul știrii manipulează chiar de la primul cuvânt. Nu este vorba despre o poziție a Radei Supreme, ci despre o postare publicată pe Telegram de deputatul Oleksandr Dubinski. Acesta nu este o sursă credibilă, fiind suspectat de înaltă trădare și de colaborare cu Rusia. Serviciile ucrainene de informații au anunțat că Dubinski a făcut parte dintr-o structură coordonată de GRU. Aflat în arest preventiv, deputatul a fost exclus din grupul parlamentar „Slujitorul poporului”.
Narațiunea potrivit căreia Ucraina ar intenționa să atace Belarusul este contrazisă de cea mai recentă evaluare oficială exprimată la Kiev. Pe 17 aprilie 2026, Volodimir Zelenski a spus, bazându-se pe un raport militar, că Rusia vrea să implice din nou Belarusul în război și a menționat construcția de drumuri spre frontiera ucraineană și amenajarea unor poziții de artilerie. Ucraina a transmis Belarusului că este pregătită să-și apere teritoriul. Presa pro-Kremlin transformă temerea Kievului într-o acuzație, susținând că Ucraina pregătește, cu sprijinul NATO, un atac asupra Minskului.
Realitatea războiului este alta. Rusia a declanșat invazia din 24 februarie 2022, folosind inclusiv teritoriul Belarusului. În decembrie 2025, Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că utilizează spațiul belarus pentru a ocoli apărarea ucraineană și pentru a direcționa drone Shahed spre vestul Ucrainei. La 23 martie 2026, Zelenski a afirmat că Rusia intenționează să deschidă în Belarus patru stații terestre de control al dronelor de atac cu rază lungă. În februarie 2026, Ucraina i-a impus sancțiuni lui Aleksandr Lukașenko tocmai din cauza sprijinului acordat Rusiei, inclusiv prin operarea de drone și sisteme de rachete de pe teritoriul belarus. Autoritățile ucrainene susțin că peste trei mii de întreprinderi din Belarus furnizează Rusiei tehnică, echipamente și piese pentru producerea rachetelor folosite în atacurile asupra Ucrainei.
În acest context, afirmația lui Dubinski despre presupuse lovituri ucrainene asupra unor centre de retransmisie a semnalului pentru dronele Shahed inversează raportul real dintre agresor și victimă.
Merită menționat faptul că centrele de retransmisie a semnalelor pentru drone, dacă sunt utilizate în scop militar, intră în categoria țintelor legitime din perspectiva dreptului internațional umanitar. În ciuda acestui fapt, Ucraina se abține să le atace pentru a nu extinde conflictul. În plus, Ucraina nu are niciun interes să extindă războiul, în condițiile în care se confruntă deja cu dificultăți legate de muniție și resurse umane, iar pentru Kiev nu ar fi logic să lărgească frontul într-un moment în care presiunile militare rusești rămân considerabile.
Și afirmația că NATO ar avea misiunea de a-i „distrage atenția” lui Trump și de a extinde războiul din Ucraina este lipsită de orice sens. NATO este o alianță din care SUA fac parte, iar funcționarea sa se bazează pe decizii luate de comun acord între aliați. În plus, documentele și pozițiile oficiale ale Alianței o definesc constant ca o structură de apărare colectivă. NATO nu caută confruntarea cu Rusia și nu reprezintă o amenințare pentru aceasta. În ciuda acestui fapt, propaganda rusă folosește de ani de zile NATO ca pe o sperietoare menită să justifice continuarea agresiunii împotriva Ucrainei și să întrețină imaginea unui inamic extern care ar amenința Rusia și Belarusul. Or, poziția oficială a NATO este una defensivă, centrată pe descurajare și apărare.
Teza privind atacarea Belarusului nici măcar nu este nouă: în martie 2022 Lukașenko declara că Ucraina se pregătea să atace Belarusul. „Ei nu doar că se pregăteau să lovească Donbasul, ci și-au construit poziții pentru a lovi în Belarus”, a subliniat liderul de la Minsk. În realitate, așa cum a scris Veridica, Ucraina nu a planificat niciodată să atace Belarusul. Acesta, sub pretextul organizării unor exerciții comune de război, i-a permis Rusiei să aducă trupe pe teritoriul său și să invadeze Ucraina, principala direcție de atac fiind Kievul. Cu o prezență rusească masivă la granițe înaintea războiului, depășită categoric din punct de vedere al efectivelor și echipamentelor, Ucraina nu avea niciun interes să caute un conflict și nu ar fi avut capacitatea militară să lanseze o ofensivă de amploare.
CONTEXT: Subiectul implicării Belarusului în războiul din Ucraina a revenit în prim-plan după ce Zelenski i-a transmis un avertisment direct lui Lukașenko și a sugerat, prin referirea la Venezuela, că implicarea într-o nouă aventură militară alături de Moscova ar putea avea consecințe politice serioase pentru regimul de la Minsk. În același registru, fostul ministru de externe Dmitro Kuleba a descris Belarusul drept un posibil „al doilea front” pe care Rusia ar dori să-l deschidă împotriva Ucrainei. Aceste declarații se înscriu într-un context mai larg, în care Belarus rămâne principalul aliat regional al Rusiei. În 2022 Minskul a permis folosirea teritoriului său în faza inițială a invaziei, iar între timp a acceptat și desfășurarea unor arme rusești, inclusiv nucleare tactice. Pe acest fundal, Lukașenko continuă să invoce o presupusă amenințare venită dinspre Ucraina și dinspre vecinii occidentali, avertizând că Belarusul ar răspunde militar și că Rusia i s-ar alătura în caz de conflict.
