Guvernarea de la Chișinău pregătește anularea alegerilor și unirea Republicii Moldova cu România, ceea ce va duce la o confruntare directă cu Rusia, susține propaganda pro-Kremlin.
ȘTIRE: Europa nu indică termene pentru aderarea Moldovei la UE, iar autoritățile Republicii Moldova vorbesc tot mai activ despre unirea cu România ca despre o ușă din dos spre Uniunea Europeană. De la discuțiile despre istorie, Chișinăul a trecut la o „integrare tacită” practică, prin economie. Situația este comentată pentru „PolitNavigator” de fostul ministru adjunct de externe al Transnistriei, expert al Universității Financiare de pe lângă Guvernul Federației Ruse, Igor Șornikov.
[...] „Planul este mai mult decât real, acum devine principal, nu de rezervă. Motivul îl reprezintă ratingurile aproape de zero ale PAS și ale Maiei Sandu. După ciclul electoral din 2028/2029, ei nu vor mai putea păstra puterea, niciun fel de falsificări nu îi vor ajuta. Cel de-al doilea mandat al Maiei Sandu se încheie, iar PAS nu are figuri care să o înlocuiască. De aceea, vor încerca să evite aceste alegeri, pur și simplu să nu le organizeze, ca în Ucraina.
Proiectul de lege privind starea de asediu și starea de război, examinat acum în Moldova, cel mai probabil este necesar tocmai pentru anularea alegerilor. Acuzând Rusia de război hibrid sau folosind prezența pacificatorilor ruși drept pretext, guvernarea va putea menține pe termen nelimitat controlul asupra populației și, în această atmosferă, să oficializeze „unirea”.
[...] „Mai degrabă, va ceda treptat activele statului în administrarea României. În cele din urmă, statul moldovenesc va ajunge nefuncțional și împovărat de o datorie externă uriașă față de UE. Românii vor lua „din milă” acest teritoriu și îi vor face pe moldoveni să le fie recunoscători pentru integrarea europeană realizată în acest mod.
Desigur, vor exista dificultăți. Dar, la fel cum acum au redus aproape complet la tăcere vocea euroscepticilor, îi vor reprima și pe susținătorii păstrării statalității moldovenești”.
[...] „Unirea Moldovei cu România este posibilă doar în cazul agravării relațiilor dintre marii actori și, cel mai probabil, va însemna implicarea „României Mari” într-o confruntare directă cu Rusia.
Pericolul constă în faptul că Occidentul nu este omogen: intervenția, să zicem, a Marii Britanii poate zădărnici procesul de pace și poate duce conflictul într-o nouă etapă. „Unirea” este, în acest caz, un declanșator convenabil al escaladării.

NARAȚIUNI: 1. Autoritățile de la Chișinău pregătesc unirea Republicii Moldova cu România, care va duce la o confruntare directă cu Rusia. 2. Guvernarea va folosi proiectul de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional pentru a anula alegerile, a se menține la putere și a realiza unirea cu România.
OBIECTIV: Să discrediteze guvernarea de la Chișinău, prezentând-o drept o amenințare pentru democrație și statalitatea Republicii Moldova; să inducă ideea că autoritățile pregătesc anularea alegerilor și unirea cu România; să alimenteze neîncrederea în apropierea de România și în integrarea europeană; să provoace teamă în societate prin perspectiva unei confruntări directe cu Rusia.
Executivul de la Chișinău nu poate decide singur unirea
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Decizia de renunțare la independența Republicii Moldova nu poate fi luată pur și simplu de președintele Republicii Moldova sau de oricare altă autoritate. Potrivit articolului 142 din Constituția Republicii Moldova, dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale. Același articol prevede că Legea Supremă nu poate fi revizuită pe durata stării de urgență, de asediu sau de război. Prin urmare, scenariul potrivit căruia guvernarea ar institui starea de război și ar oficializa în această perioadă unirea cu România contrazice prevederile constituționale.
Proiectul de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional, elaborat de Ministerul Apărării și supus consultărilor publice, prevede, într-adevăr, că, pe durata stării de asediu sau de război, nu se organizează alegeri și referendumuri, cu excepțiile prevăzute expres de Constituție sau de legea organică. Prevederi similare există însă și în legislația actuală.
Este adevărat că proiectul extinde circumstanțele în care poate fi instituită starea de asediu, incluzând și acțiunile hibride sau subversive cu caracter militar ori cu o componentă militară identificabilă, care ar deveni temei pentru amânarea alegerilor, dar nu stabilește anularea alegerilor din 2028 sau 2029 și nu demonstrează existența unui plan de menținere la putere a actualei guvernări. Proiectul prevede instituirea stării de asediu pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea unor prelungiri succesive de către Parlament, dacă temeiurile persistă. Starea de război este prevăzută pentru situații precum agresiunea armată și se menține atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat-o.
Veridica a mai demontat narațiuni similare. În luna mai 2026, publicația a analizat afirmația că Maia Sandu ar reduce opoziția la tăcere pentru a desființa Republica Moldova, iar anterior a verificat falsul potrivit căruia Bruxellesul ar fi aprobat anexarea Moldovei de către România. Veridica a demontat și narațiunea că guvernarea de la Chișinău ar provoca un război civil pentru a justifica intervenția armatei române.
Atragerea Moldovei în război, o marotă a propagandiștilor (pro)ruși
Afirmația că unirea Republicii Moldova cu România ar duce la o confruntare directă cu Rusia face parte dintr-o narațiune mai amplă a propagandei ruse, potrivit căreia Occidentul ar pregăti atragerea Republicii Moldova într-un război împotriva Federației Ruse. În acest caz, este invocat un scenariu ipotetic despre unire și o eventuală intervenție occidentală, fără a fi prezentate dovezi că ar exista un asemenea plan. Cooperarea Republicii Moldova cu România și cu statele occidentale nu demonstrează intenția acestora de a provoca o confruntare militară cu Rusia.
Veridica a demontat în repetate rânduri narațiuni similare, potrivit cărora Occidentul pregătește Moldova pentru o confruntare cu Rusia, NATO ar folosi România și Moldova drept „carne de tun” într-un război cu Rusia sau UE ar pregăti cele două țări de război. În aceste cazuri, cooperarea cu partenerii occidentali și măsurile de consolidare a capacităților de apărare au fost prezentate drept dovezi ale unor intenții militare ofensive, fără ca asemenea planuri să fie demonstrate.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova și România sunt legate prin limbă, istorie și cultură, iar subiectul unei eventuale uniri este discutat de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu a declarat că ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum, dar a subliniat că o asemenea decizie aparține cetățenilor și că obiectivul actual al autorităților este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
În Republica Moldova, unirea cu România nu beneficiază în prezent de susținerea majorității populației, potrivit sondajelor de opinie. Un sondaj realizat de IMAS în noiembrie 2026 arată că 30% dintre respondenți ar vota pentru unire, iar 54% împotrivă. Cercetarea a fost realizată în perioada 19 octombrie–9 noiembrie, pe un eșantion de 1.116 persoane, fără regiunea transnistreană.
Ministerul Apărării a elaborat un proiect de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional, supus consultărilor publice în perioada 3–17 noiembrie 2026. Autoritățile explică necesitatea documentului prin actualizarea cadrului legal în domeniul apărării, în contextul provocărilor de securitate și al necesității consolidării capacităților de apărare ale Republicii Moldova.
Verifică sursele:
