Chișinăul a impus taxe vamale companiilor din Transnistria pentru a aduce regiunea în componența României sau sub umbrela Occidentului, afirmă un deputat separatist, preluat de presa rusă și pro-rusă. Cu această ocazie sunt reluate și narațiuni mai vechi legate de Transnistria și conflictul din regiune.
ȘTIRE: „Autoritățile moldovenești vor să distrugă economia transnistreană pentru a direcționa republica nerecunoscută în România sau sub acoperișul UE și NATO, a declarat pentru RIA Novosti deputatul Consiliului Suprem al Republicii Moldovenești Transnistrene (RMN) nerecunoscute, politologul Andrei Safonov.
„După cum se știe, radicalii pro-occidentali-pro-români, care au preluat puterea în Republica Moldova în 2020-2021, au lansat un atac sistemic asupra Transnistriei... Autoritățile de la Chișinău vor să distrugă economia RMN pentru a duce republica noastră în România sau sub acoperișul UE și NATO", a declarat Safonov.
[...]
Deputatul RMN a menționat că Chișinăul este cel care continuă să refuze să lucreze în formatul de negocieri 5+2. În opinia sa, reprezentanții moldoveni sabotează în mod deliberat negocierile privind soluționarea conflictului.
[...]
Transnistria, ai cărei locuitori sunt în proporție de 60% ruși și ucraineni, a încercat să se separe de Republica Moldova încă înainte de prăbușirea URSS, temându-se că pe valul naționalismului, Moldova se va uni cu România. În 1992, după o încercare eșuată a autorităților moldovenești de a rezolva problema prin forță, Transnistria a devenit un teritoriu care practic a scăpat de sub controlul Chișinăului.
NARAȚIUNI: 1. Chișinăul distruge economia Transnistriei pentru a o forța să intre în sfera de influență occidentală. 2. Chișinăul blochează reglementarea transnistreană în cadrul formatului „5+2”. 3. Separatismul transnistrean a fost un răspuns la „naționalismul” moldovenesc și la pericolul unirii cu România. 4. Conflictul armat de pe Nistru din 1992 a fost provocat de Chișinău.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Transnistria a fost alipită la fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească în timpul URSS, în timp ce teritorii care făcuseră parte din România și fuseseră capturate de sovietici, nordul Bucovinei și sudul Basarabiei, au fost alipite RSS Ucrainene.
Odată cu destrămarea URSS, Transnistria și-au proclamat independența, iar în 1992 s-a ajuns la un conflict armat. Pe teritoriul enclavei separatiste sprijinite de Moscova se află și un depozit militar cu aproximativ 20.000 de tone de muniție, păzit de un contingent militar rus. Prezența acestuia este considerat unul din principalele impedimente în reglementarea conflictului. Rusia nu și-a îndeplinit angajamentele asumate internațional de a evacua trupele și muniția.
Începând cu 2005, negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean se desfășoară în așa-numitul format „5+2” la care participă Rusia, Ucraina și OSCE ca negociatori, UE și SUA – ca observatori, iar Chișinăul și Tiraspolul – ca părți implicate. Negocierile s-au desfășurat cu pauze mari, fără rezultate palpabile, mai ales în direcția identificării unei soluții politice de reglementare a conflictului, iar odată cu începerea războiului din Ucraina, discuțiile s-au oprit, inclusiv pentru că Rusia și Ucraina, ca mediatori, sunt în prezent în stare de război.
De la 1 ianuarie, în Republica Moldova a intrat în vigoare un nou Cod vamal care nu mai prevede, printre altele, un șir de facilități fiscale pentru agenții economici din stânga Nistrului și-i obligă să achite taxe și impozite în mod egal cu cei din dreapta Nistrului. Aceste prevederi au provocat reacții din partea Tiraspolului care a introdus taxe pentru fermierii care dețin terenuri într-o zonă controlată de regimul separatist și a anunțat majorarea tarifelor la gaz și energia electrică pentru școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Chișinăul a declarat că nu va ceda presiunilor.
OBIECTIV: Să prezinte guvernarea de la Chișinău ca fiind una obedientă Occidentului și să justifice o eventuală reacție a Moscovei la pretinsele „presiuni” din partea Moldovei.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Noile reglementări care îi afectează pe agenții economici din stânga Nistrului sunt prevăzute în Codul vamal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Obiectivul acestuia este uniformizarea și armonizarea legislației vamale naționale cu cea a Uniunii Europene. Serviciul vamal de la Chișinău mai precizează că, în conformitate cu acest document, „toți agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, vor achita taxa vamală pe principii generale”.
Reprezentantul Biroului pentru Reintegrare, Ivan Țurcan, a explicat la Radio Moldova că nu se introduc elemente discriminatorii față de agenții economici din stânga Nistrului; doar este uniformizat domeniul antreprenorial pe ambele maluri ale Nistrului. În plus, el a amintit că rămân în vigoare actele normative care prevăd un regim simplificat de înregistrare a agenților economici din stânga Nistrului.
Din punct de vedere al legislației internaționale, Republica Moldova are dreptul de a impune taxe pe propriul său teritoriu, iar Transnistria nu este recunoscută la nivel internațional. Companiile din Transnistria desfășoară activități comerciale în calitate de companii moldovenești, beneficiind de acorduri comerciale pe care le-a semnat statul Republica Moldova (de exemplu Acordul de asociere la Uniunea Europeană). Această perspectivă o are chiar și Federația Rusă, care de zeci de ani furnizează cantități importante de gaze regiunii separatiste (iar acestea susțin industria transnistreană, care își permite astfel să exporte la prețuri mici inclusiv pe piețele europene), dar îi impută Chișinăului datoria acumulată pentru respectivele gaze; este practic, o recunoaștere implicită a faptului că Transnistria ține, din punct de vedere economic, de Republica Moldova.
Legătura dintre taxele vamale percepute de Republica Moldova și România este inexistentă: impunerea taxelor este o decizie suverană a Chișinăului, iar banii colectați se duc la bugetul Republicii Moldova. România este însă o sperietoare de serviciu pentru Transnistria (de exemplu, de la debutul războiului din Ucraina, a existat un lung șir de fake news și dezinformări privind planuri sau mișcări făcute de România/Occident/Republica Moldova/Ucraina pentru atacarea și anexarea regiunii separatiste). „Pericolul” unirii Republicii Moldova cu România (anexarea Republicii Moldova) este una dintre cele mai vechi narațiuni sovietice anti-române preluate în anii 90 de elita de la Tiraspol pentru a justifica mișcarea separatistă pe fundalul destrămării fostei URSS. În realitate, mai mulți istorici consideră că de fapt, aceasta a fost o reacție a elitelor politice și economice din stânga Nistrului, clientelare Moscovei, în încercarea de a-și menține statutul și privilegiile pe care și le creaseră în perioada sovietică. Separatismul transnistrean „nu a fost o revoltă a minorităților, ci a elitelor politice și economice”, consideră istoricul american Charles King.
Conflictul armat de pe Nistru din 1992 a pornit după un atac al forțelor controlate de regimul separatist asupra sediului comisariatului de poliție din Dubăsari, ultimul comisariat aflat încă sub controlul Chișinăului; așadar, războiul a fost declanșat de separatiști. În luna mai, forțele militare ruse dislocate în stânga Nistrului au intervenit de partea regimului separatist, iar acordul de încetare a focului, semnat de președinții de atunci ai Republicii Moldova și Rusie – Boris Elțin și, respectiv, Mircea Snegur, la 21 iulie 1992, este o dovadă, în opinia multor istorici și politicieni a implicării directe a Moscovei în acest război, precum și în alimentarea separatismului transnistrean.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Noul cod vamal al Republicii Moldova anulează unele facilități de care se bucurau agenții economici din stânga Nistrului.
Verifică sursele: