Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău?

aMaia Ursula
©EPA-EFE/JOHANNA GERON / POOL  |   European Commission President Ursula Von Der Leyen (R) and Moldova's President Maia Sandu wear protective face masks as they meet at the European Commission in Brussels, Belgium, 18 January 2021.

Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro-europenii reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.

Drumul nu va fi ușor și va fi presărat cu obstacole majoredar nu există nicio scuză pentru o eventuală nereușită. PAS este condamnat să „reușească”, ținând cont de marea dezamăgire din ultimul deceniu de după momentul „7 aprilie” sau „Revoluția Twitter”, atunci când și PLDM-ul fostului premier Vlad Filat a pierdut o șansă foarte mare de a merge pe calea europeană, după un început încurajator. La fel au făcut și cleptocraticul partid al lui Mihai Ghimpu, ascuns în spatele „unioniștilor de caviar”, dar și PD-ul lui Plahotniuc, care a dus complet în derizoriu ideea europeană, folosită ca paravan pentru un jaf total asupra țării.

Motoarele trebuie turate acum la maxim pe intern, dar factorul extern va juca de asemenea un rol extrem de important. Pe de o parte Rusia va încerca să obstrucționeze, interesul său pentru un eșec al pro-europenilor fiind unul evident. Pe de altă parte, Republica Moldova va fi ajutată de partenerii săi externi, mai precis de România, UE și SUA.

Planuri și bani dinspre România

România a dat deja un semnal foarte puternic, la nivel guvernamental, după vizita de la finalul săptămânii trecute a ministrului de externe, Bogdan Aurescu. Oficialul român a explicat pe scurt care vor fi principalele direcții de dezvoltare și se vorbește de un nou Acord de asistență financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, blocat în primăvara acestui an de Guvernul interimar de la Chișinău, încă subordonat pe atunci Socialiștilor lui Igor Dodon.

Banii promiși de București comportă două componente: continuarea programelor reușite în domeniul infrastructurii educaționale și energetice, dar și lansarea unora noi, menite să ajute la dezvoltarea acestui stat. România a punctat în ultimii doi ani mai multe reușite majore, doar cele mai importante rămân refacerea a circa 1.000 de grădinițe și școli, peste 80% din numărul total din Republica Moldova și construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.

Acesta din urmă este de o importanță vitală pentru Republica Moldova din mai multe considerente: o va lega la infrastructura europeană energetică via România și îi va oferi un spațiu de manevră pentru renegocierea contractului cu Gazprom, care este reînnoit anual.

Pe viitor, România va trebui să pompeze „know-how” și bani pentru construirea liniilor de electrificare de înaltă tensiune care să asigure conectarea la rețeaua europeană. În prezent, Republica Moldova procură energia electrică de la centrala rusească de la Cuciurgan din regiunea separatistă transnistreană și din Ucraina. Interconectarea cu România va duce inevitabil la scăderea prețurilor pentru consumatorii finali din Moldova, ca urmare a diversificării surselor de procurare a energiei electrice.

Programele de „twinning” pe diverse servicii reprezintă noi provocări, iar dezvoltarea în continuare a serviciului SMURD este una dintre acestea. Republica Moldova are o șansă în plus acum de a diminua din influența malignă a dezinformării ruse, după ce România a anunțat fonduri pentru dezvoltarea mass media și a societății civile din Republica Moldova. Aici și Bucureștiul va trebui să diversifice sursele media pe care le deține în Republica Moldova, iar Chișinăul să ofere cumva un cadru mai atractiv pentru ca organizațiile media din România, în general cele particulare, să poată veni pentru a-și desfășura activitatea în Republica Moldova.

Poate cel mai important lucru este deschiderea manifestată de ambele părți pentru sporirea investițiilor românești peste Prut. România este deja primul partener comercial al Republicii Moldova și și-a mărit aportul în ultimii cinci de la un miliard de dolari în 2015, la 2,2 miliarde de dolari în 2019. Un sfert din produsele exportate de Republica Moldova ajung în România, iar circa 66% în total pe piețele UE. 

Este loc de mai mult, dar pentru firmele românești și nu numai, noua putere va trebui să curețe mediul de afaceri, să facă o legislație atractivă și, cel mai important, să reformeze justiția și să protejeze legislativ mai mult investițiile străine în Republica Moldova. Există însă avantaje importante: investițiile creează locuri de muncă, aduc bani din impozite și generează bunăstare.

Dincolo de toate acestea, România va continua să facă lobby la Bruxelles pentru Republica Moldova, însă pentru ca acesta să fie eficient este nevoie de rezultate, dar și de comunicarea acestora.

UE și SUA, implicate puternic

Uniunea Europeană a anunțat încă din timpul campaniei electorale un program de susținere de 600 de milioane de euro pe următorii trei ani pentru Republica Moldova. Suma este strânsa legată de mersul reformelor. 

Astfel, puterea de la Chișinău este presată să înfăptuiască cât mai rapid acele reforme atât de necesare. Strategia europenilor este să aducă la Chișinău experți din toate colțurile UE care să implementeze aquis-ul comunitar și standardele UE. Actuala putere și-a exprimat deja deschiderea în acest sens, astfel că procesul ar trebui accelerat.

Corupția endemică a făcut ca acel circa un miliard de euro pompat la Chișinău în ultimul deceniu de UE să nu se resimtă prea mult la nivelul populației, fapt ce a augmentat și retorica forțelor pro-ruse care au pedalat pe ideea că UE oricum nu ajută, iar dacă o face banii se scurg în buzunarele „băieților deștepți”. Ceea ce nu a fost chiar departe de adevăr. Provocarea va fi ca aceste 600 de milioane să aducă rezultate vizibile – iar dacă o vor face, vor veni și alți bani.

Și Statele Unite par mai decise ca oricând nu numai să vină în continuare cu bani – până acum au adus deja cu 1,4 miliarde de dolari – dar și cu experți concentrați pe dezvoltare. Un semnal în acest sens este aducerea unui nou ambasador. Fostul ambasador Dereck Hogan a avut rolul unui ambasador-jucător care a intervenit cu succes în multe momente-cheie, culminând cu determinarea plecării oligarhului Vlad Plahotniuc.

Ultima întrevedere a lui Plahotniuc înaintea plecării a fost cu Hogan. Bogdan Aurescu nici nu a mai apucat să intre la Plahotniuc în birou să îi anunțe prohodul politic, dacă ar fi să dăm crezare  declarațiilor fostului premier Ion Sturza dintr-un interviu recent.

Acum americanii trimit la Chișinău un diplomat „business-oriented”. Noul reprezentant al Washington-ului va fi Kent Doyle Logsdon. Acesta are o experiență importantă pe zona economică în Germania și în Ucraina, dar și Asia în Kazahstan, Pakistan și Thailanda. Diplomatul american este specializat în zona economică, fapt ce dă un semnal puternic că SUA intenționează să atragă investiții în Republica Moldova și să fortifice economic acest stat.

Miza este una foarte mare, nu doar pentru Republica Moldova în anii următori. UE și SUA, împreună cu România, vor să stabilizeze Republica Moldova și să o ducă pe un drum ireversibil spre Uniunea Europeană. Este nevoie de un stat stabil la granițele UE și NATO, iar efortul va fi unul conjugat din partea tuturor părților implicate. În acest moment, Republica Moldova are două pietre de moară legate de gât de care Chișinăul va trebui să se lepede: corupția endemică și dosarul transnistrean. 

Acestea vor fi momentele-cheie ale reușitei. Dacă Chișinăul va juca inteligent, atunci PAS și Maia Sandu nu vor avea în față doar un ciclu de patru ani de guvernare, ci opt, fapt care va putea pecetlui într-adevăr acel vis politic în care Republica Moldova să își poată depune candidatura la Uniunea Europeană. Dar mai este mult până departe și toate aceste reforme trebuie luate pas cu pas, cu tact și mai ales inteligență în acest format patrulater - Chișinău, București, Bruxelles, Washington.

Alte articole
Cum a modelat pandemia percepțiile geopolitice în Republica Moldova

Cum a modelat pandemia percepțiile geopolitice în Republica Moldova

Pandemia a modelat percepțiile cetățenilor Republicii Moldova despre Est și Vest. Dacă în urmă cu un an Rusia și China punctau abil la capitolul imagine la Chișinău, pe parcursul ultimelor 12 luni au schimbat rolurile cu UE și România.

Război hibrid de înaltă tensiune. Oligarhii ucraineni alimentați de Rusia

Război hibrid de înaltă tensiune. Oligarhii ucraineni alimentați de Rusia

În lume se caută acum modalități de folosire a motoarelor hibride pentru a proteja mediul. În Ucraina, însă, problema curentului electric are o interpretare în primul rând politică. Relațiile energetice cu Rusia și Belarus sunt o dovadă clară în acest sens.

Geopolitica vaccinurilor și mărul discordiei: cazul Sputnik V

Geopolitica vaccinurilor și mărul discordiei: cazul Sputnik V

Pe tot parcursul pandemiei de coronavirus de la începutul lui 2020 până în prezent, Rusia a văzut o fereastră de oportunitate în a câștiga avantaje tactice și imagologice. În timp ce Vestul era copleșit de criza medicală și căuta și avea diverse tentative, mai mult sau mai puțin stângace, de o opri răspândirea coronavirusului, Moscova acționa pe toate canale oficiale, dar și cele informale din arsenalul războiului hibrid, pentru a discreta Occidentul.

Timp de citire: 6 min
  • Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro-europenii reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.
  • Motoarele trebuie turate acum la maxim pe intern, dar factorul extern va juca de asemenea un rol extrem de important. Pe de o parte Rusia va încerca să obstrucționeze, interesul său pentru un eșec al pro-europenilor fiind unul evident. Pe de altă parte, Republica Moldova va fi ajutată de partenerii săi externi, mai precis de România, UE și SUA.
  • Uniunea Europeană a anunțat încă din timpul campaniei electorale un program de susținere de 600 de milioane de euro pe următorii trei ani pentru Republica Moldova. Suma este strânsa legată de mersul reformelor. Astfel, puterea de la Chișinău este presată să înfăptuiască cât mai rapid acele reforme atât de necesare. Strategia europenilor este să aducă la Chișinău experți din toate colțurile UE care să implementeze aquis-ul comunitar și standardele UE. Actuala putere și-a exprimat deja deschiderea în acest sens, astfel că procesul ar trebui accelerat.
Haosul de la granițele Poloniei
Haosul de la granițele Poloniei

De o lună deja, are loc tragedia celor 32 de cetățeni afgani care au rămas blocați în zona neutră la granița polono-belarusă din cauza șicanelor politice dintre Aleksandr Lukașenko și Jaroslaw Kaczynski. La granița letono-lituaniană situația e similară. Dintre toate țările, guvernul Poloniei pare să nu facă deloc față situației. De ce?

Michal Kukawski
Michal Kukawski
16 Sep 2021
Germania, spre o nouă eră!
Germania, spre o nouă eră!

Pe 26 septembrie 2021 germanii merg la vot. O alegere extrem de dificilă după 16 ani cu Angela Merkel la cârma țării. O alegere de care depinde nu numai viitorul Germaniei, dar și cel al UE. Urma lăsată de Mutti, cum o alintă germanii pe Angela Merkel, nu va face ușoară misiunea viitorului cancelar. Cele aproape două decenii nu au fost deloc ușoare, dar prima femeie cancelar a Germaniei a reușit să se mențină la putere și, ceea ce este cel mai important, să își impună punctul de vedere pe plan intern și international.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
15 Sep 2021
„Paradiplomația fotbalului” sau cum a ajuns Transnistria, prin sport, în lumina reflectoarelor din Europa
„Paradiplomația fotbalului” sau cum a ajuns Transnistria, prin sport, în lumina reflectoarelor din Europa

Sheriff Tiraspol, echipa campioană a Republicii Moldova, poate fi folosită de regimul din Transnistria pentru a da vizibilitate regiunii separatiste și pentru a încerca să obțină un minim de legitimitate pe scena internațională.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
13 Sep 2021
Refugiații: o criză cu substrat
Refugiații: o criză cu substrat

Criza refugiaților care s-a declanșat în vară la granița dintre Belarus și vecinii săi vestici are câteva componente. Este vorba aici despre noi tactici in arsenalul hibrid al Rusiei, care includ folosirea în mod cinic a unui aliat și intenția de a contracara dur criticile serioase îndreptate împotriva Rusiei.

Yevhen Mahda
Yevhen Mahda
09 Sep 2021