Facebook Twitter Instagram Youtube

Editoriale

Cum va gestiona noua putere de la Chișinău relația cu Moscova. Amenințări de la Kremlin

Moldova Rusia
©EPA-EFE/RAMIL SITDIKOV / HOST PHOTO AGENCY   |   Servicemen of the Armed Forces of the Republic of Moldova march during the military parade in the Red Square in Moscow, Russia, 24 June 2020.

Cu mai bine de un deceniu în urmă, Turcia se conducea după o politică interesantă „zero probleme cu vecinii”. Odată cu instalarea Maiei Sandu la cârma Republicii Moldova, țara pare să fi preluat în linii mari acest concept folosit de căre fostul șef al diplomației turce, Ahmet Davutoğlu. După victoria de la prezidențialele, Maia Sandu a stabilizat și securizat relațiile cu vecinii din proximitate – România și Ucraina. Se ridică întrebarea legitimă dacă a reușit sau nu să stabilizeze și relația complicată a Republicii Moldova cu Rusia, mai ales în noul context de după alegerile parlamentare, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a fondat. Este pentru prima dată în istoria de 30 de ani a Republicii Moldova când forțele pro-europene reușesc să concentreze atât de multă putere, iar aceasta gravitează, desigur, în jurul președintei Maia Sandu.

Publicațiile internaționale și chiar și cele din România se grăbesc să elogieze victoriile remarcabile ale dreptei și leadership-ul de la Chișinău. Impresia este că deja că toate problemele grave ale Republicii Moldova sunt gestionate de către noua putere când, în realitate, nici măcar nu a început drumul sinuos al reformelor. Laudele din presă și aprecierile entuziaste ale unor analiști și influenceri de la București și Bruxelles pot avea însă un efect toxic fără proba concretă a schimbărilor survenite pe fondul aplicării reformelor.

Cu alte cuvinte, mai este mult până departe, iar reușita Maiei Sandu și a PAS-ului depinde și de centrul de putere de la Moscova. Rămâne de văzut în ce măsură Rusia va juca „la rupere” cu Republica Moldova. Vor fi obstrucționate sau nu eforturile noii puteri de la Chișinău? Acestea sunt teme esențiale de reflecție pentru viitor, după ce stările de eforie și adulație vor fi trecut, iar gândirea critică, rațională și privirea limpede se vor reașeza la locul lor firesc.

Kremlinul nu are nici cel mai mic interes să vadă Republica Moldova reușind pe calea pro-europeană. Unii încearcă chiar adormirea vigilenței pe tema asta, spunând că miza mare acum pentru Rusia este Ucraina și că Republica Moldova ar fi aruncată în ungherul intereselor Kremlinului în regiune. Nici pe departe. Republica Moldova contează pentru Moscova, iar punctul nevralgic pe care aceasta vrea să-l mențină este Transnistria, acest „forward operating base” adânc implantat în coasta estică a NATO și Uniunea Europeană.

Moscova controlează de facto republica separatistă și va apăsa din nou la nevoie acest „punct de presiune”. Se transmit mesaje alambicate atât de la Tiraspol și Moscova pe dosarul transnistrean, semn că jocurile uzuale pe acest subiect deja au început.

Joc la derută

Chiar a doua zi după alegerile parlamentare, pe 12 iulie, Leonid Kalașnikov, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru afaceri CSI, integrare euro-asiatică și relații cu compatrioții, transmitea un mesaj interesant către Chișinău.

„Politica Rusiei față de Moldova va depinde de guvernul care a fost ales: dacă acest guvern respinge Rusia, atunci, desigur, vom acționa în consecință, în special, atunci ne vom consolida factorul transnistrean”, spunea Kalașnikov.

Sigur, el este un politician din eșalonul doi de putere de la Moscova, dar intervenția sa este un semnal de avertisment transmis de Rusia. 

Mai mult, el a nominalizat regiunea separatistă transnistreană ca fiind între „două state ostile” – Republica Moldova și Ucraina, chiar dacă retorica oficială a Rusiei e că Transnistria e parte integrată a Republicii Moldova.

Kalașnikov a mitraliat apoi într-o singură frază mesajul pe care voia să-l transmită la Chișinău: „declarațiile conciliante ale PAS despre relațiile cu Rusia în ajunul alegerilor se vor transforma în pro-UE și pro-NATO și în resuscitarea scenariului de forță față de Transnistria și ulterior, probabil, unirea cu România”. Așadar, un scenariu în crescendo ce sintetizează într-o frază toate temerile Rusiei față de dezvoltarea pe viitorii ani ai Republicii Moldova. 

Într-adevăr, de la instalarea sa în fotoliul de președinte, Maia Sandu nu a alimentat vreo retorică anti-rusă și nu a făcut-o nici în campania electorală pentru prezidențiale. Ea nu a dorit să stârnească la nivel verbal ursul din bârlog, dar chiar și așa Rusia s-a implicat enorm la prezidențiale în sprijinul favoriților săi și la fel și la parlamentare. De la bani negri, logistică, specialiști și politehnologi, operațiuni speciale, intoxicări și dezinformări, mass media aservite etc., Rusia a făcut de toate pentru a obstrucționa forțele proeuropene și pe Maia Sandu.

Este un semnal că Rusia va continua jocurile subterane pe care le face de trei decenii la Chișinău și va puncta oficial, prin declarații, atunci când va fi nevoie.

Strategia Chișinăului

În ceea ce privește raportarea Chișinăului la dosarul transnistrean, este cel mai probabil că acesta va fi pus, cel puțin în viitorul apropiat, într-un con de umbră. PAS și Maia Sandu au făcut clar faptul că se vor concentra pe chestiuni de reformă a justiției și și curățarea sistemului căpușat al statului.

PAS și Maia Sandu nu pot deschide prea multe fronturi pe care să se lupte, iar dosarul transnistrean cu siguranță ar trezi pasiuni nebune la Moscova.

Pe 16 iulie, Maia Sandu și-a prezentat prioritățile de politică externă în 2021 și 2022. Esența mesajului este că Republica Moldova nu vrea să fie implicată în vreun conflict regional, nici să fie o povară de securitate în plus pentru mediul internațional. În tot documentul nu există nici măcar o referire expresă la Rusia, iar dosarul transnistrean este inclus, dar fără a fi numit expres, în zona preocupărilor de securitate și stabilitate.

La fel, liderul interimar al PAS, Igor Grosu, a declarat după alegerile parlamentare că partidul său nu vrea deteriorarea relațiilor cu Rusia, care are un cuvânt greu de spus în problema transnistreană. „Noi trebuie să le explicăm interlocutorilor din Federația Rusă că soluționarea acestui conflict este mult mai reală decât alte conflicte din spațiul CSI. Și el poate fi un exemplu și pentru Federația Rusă, și pentru alți mediatori, și pentru cetățenii Republicii Moldova, în primul rând”, a declarat președintele interimar al PAS la TVR Moldova.

Cu toate acestea, există voci în rândul analiștilor de la Chișinău care afirmă că o viitoare relație cu Rusia pe această dimensiune depinde și de cel care va veni în funcția de vicepremier pentru Reintegrare și va prelua acest dosar. Depinde foarte mult dacă acesta va fi un „hardliner” care va juca de pe o poziție mai dură, sau un negociator moderat, deoarece încă există foarte multe probleme vechi, dar și ocazionale, între Chișinău și Tiraspol.

Aici putem include și „problema găgăuză” care face parte din același complex al punctelor de presiune pe care Moscova le poate activa în caz că va dori să creeze probleme în rândul comunităților rusofone.

Interese economice divergente

Dar problemele nu se opresc aici. Un alt aspect care va trebui gestionat cu grijă de noua putere de la Chișinău este aprovizionarea cu gaze. Faptul că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a fost pus în funcțiune și va livra din octombrie gaz din România către Republica Moldova cu siguranța vine să afecteze interesele directe ale Rusiei în Republica Moldova.

Conducta din România va crea pârghii de negociere în privința noului contract de livrare a gazelor în Republica Moldova de către Gazprom și ar putea reduce prețul acestora. In extenso, acest lucru va diminua impactul „armei energetice” a Rusiei asupra Moldovei și influența politică câștigată prin intermediul acesteia. Cu siguranță, Moscova nu este încântată de acest aspect.

Mai mult, perspectiva apropiată a interconectării cu România și pe dimensiunea infrastructurii de transport de energie electrică va fi din nou o lovitură pentru Rusia. Interconectarea Republicii Moldova la România, țară care produce suficientă energie electrică pentru a o și exporta, va lovi direct în interesele Rusiei și în economia regiunii separatiste transnistrene. În prezent, Republica Moldova își „importă” energia electrică din Transnistria, mai exact de la Centrala de la Cuciurgani, deținută de colosul rusesc Inter RAO. Gazele naturale livrate de Gazprom sunt arse și transformate în energie electrică care pleacă apoi, în mare parte, către Republica Moldova. Prin acest proces se asigură o bună parte a bugetul anual al regimului de la Tiraspol. Transnistrenii nici măcar nu plătesc acel caz la Gazprom de mai bine de 14 ani și astfel s-a acumulat o datorie istorică de peste 7 miliarde dolari, pe care Moscova o impută Chișinăului. Odată ce Republica Moldova va fi conectată la România și sistemul energetic european, acest lucru va aduce mari prejudicii Rusiei ca influență în regiune și ar putea afecta și șansele de supraviețuire ale regimului separatist de la Tiraspol.

Nu în ultimul rând, neoficial, în Rusia lucrează undeva pe la 400.000 de moldoveni. Rusia are destule pârghii pentru a le face viața grea acestora și, de asemenea, poate refuza să elibereze permise de muncă pentru moldoveni. Acest lucru s-a întâmplat în trecut și astfel s-a creat o problemă ce a trebuit gestionată de către autoritățile de la Chișinău.

Pe agenda bilaterală ar putea inclusă și o negociere a exporturilor moldovenești în Federația Rusă. Există în continuare agricultori moldoveni care nu au reușit să se reorienteze spre piețele europene ce înghit deja peste 66% din exporturi. Circa 15% din totalul exporturilor de produse moldovenești merg spre piețele din CSI, iar 9% în Rusia.

Așadar, agenda bilaterală Moscova-Chișinău este mai degrabă una încărcată și nu va putea fi evitată. Chiar dacă noua putere de la Chișinău vrea să se concentreze mai mult pe acțiuni constructive interne, este foarte posibil ca hărțuirile politice de tip „război de gherilă” să apară inevitabil cu o Federație Rusă ostilă drumului european pe care l-a ales Republica Moldova. Politica struțului nu este nici ea o soluție pentru a nu stârni furia ursului. „Probleme înghețate” de pe agenda bilaterală complicată se pot reaprinde rapid și cu o intensitate mare, așa că Moscova încă joacă „partida moldovenească”. 




Alte articole
Republica Moldova: Socialiștii renunță la federalizare... în favoarea confederației

Republica Moldova: Socialiștii renunță la federalizare... în favoarea confederației

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a renunțat la propunerea de federalizare a Republicii Moldova, dar propune, în schimb, revenirea la un document vechi de aproape un sfert de secol, care vedea soluționarea diferendului prin punerea Chișinăului și Tiraspolului pe picior de egalitate, adică de facto, crearea unei confederații.

Nimic uman. Dezumanizarea inamicului ca manifestare a războiului hibrid

Nimic uman. Dezumanizarea inamicului ca manifestare a războiului hibrid

Concentrarea trupelor rusești lângă granița cu Ucraina, care a început în martie 2021, a fost însoțită de ceea ce pare a fi o operațiune psihologică de dezumanizare a inamicului prin dezinformare. Deși tensiunile s-au redus ca urmare a unor evenimente la nivel internațional, această tehnică merită o analiză detaliată.

De la „poduri de flori” la pragmatism. Soft power românesc în Moldova.

De la „poduri de flori” la pragmatism. Soft power românesc în Moldova.

În ultimii ani, România a finanțat numeroase proiecte care au un impact direct asupra populației. În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarat unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere.

Timp de citire: 8 min
  • Cu mai bine de un deceniu în urmă, Turcia se conducea după o politică interesantă „zero probleme cu vecinii”. Odată cu instalarea Maiei Sandu la cârma Republicii Moldova, țara pare să fi preluat în linii mari acest concept folosit de căre fostul șef al diplomației turce, Ahmet Davutoğlu. După victoria de la prezidențialele, Maia Sandu a stabilizat și securizat relațiile cu vecinii din proximitate – România și Ucraina.Se ridică întrebarea legitimă dacă a reușit sau nu să stabilizeze și relația complicată a Republicii Moldova cu Rusia, mai ales în noul context de după alegerile parlamentare, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) fondat de Maia Sandu.
  • Kremlinul nu are nici cel mai mic interes să vadă Republica Moldova reușind pe calea pro-europeană. Unii încearcă chiar adormirea vigilenței pe tema asta, spunând că miza mare acum pentru Rusia este Ucraina și că Republica Moldova ar fi aruncată în ungherul intereselor Kremlinului în regiune. Nici pe departe. Republica Moldova contează pentru Moscova, iar punctul nevralgic pe care aceasta vrea să-l mențină este Transnistria, acest „forward operating base” adânc implantat în coasta estică a NATO și Uniunea Europeană.
  • Pe 16 iulie, Maia Sandu și-a prezentat prioritățile de politică externă în 2021 și 2022. Esența mesajului este că Republica Moldova nu vrea să fie implicată în vreun conflict regional, nici să fie o povară de securitate în plus pentru mediul internațional. În tot documentul nu există nici măcar o referire expresă la Rusia, iar dosarul transnistrean este inclus, dar fără a fi numit expres, în zona preocupărilor de securitate și stabilitate.
Un cal troian: investițiile chineze în Serbia
Un cal troian: investițiile chineze în Serbia

În ultimii câțiva ani, investițiile Chinei în Serbia au crescut, consolidând cooperarea economică și strategică dintre cele două țări. Pe lângă fondurile aduse în producție, noi tehnologii sau refinanțarea datoriilor, unele investiții au avut efecte toxice asupra mediului, accentuând de asemenea deteriorarea instituțională și a sistemului și de justiție.

Vuk Velebit
Vuk Velebit
29 Jul 2021
Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău?
Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău?

Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro- reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
27 Jul 2021
Nu există țară pentru oameni rezonabili
Nu există țară pentru oameni rezonabili

Donald Tusk s-a reîntors în Polonia. Obiectivul său principal este să preia puterea de la Kaczyński și guvernul de dreapta format de Partidul Lege și Justiție (PiS). Cum intenționează să facă acest lucru și ce șanse de succes are?

Michal Kukawski
Michal Kukawski
21 Jul 2021
Campanie tensionată și murdară în Republica Cehă
Campanie tensionată și murdară în Republica Cehă

După o vară calduță se anunță o toamnă fierbinte în Republica Cehă. Algerile pentru Camera Deputaților din Parlament, programate pentru începutul lunii octombrie, ar putea schimba harta politică a țării. Hegemonia politică actuală a premierului Andrej Babiš și a partidului ANO se poate încheia, este posibil ca forțele stângii tradiționale (comuniștii și social-democrații) să nu intre în Parlament și există unele formațiuni noi, ca de pildă un partid condus de foști procurori anti-mafia care capătă avânt și promite „dreptate”.

Michael Švec
Michael Švec
15 Jul 2021