Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, vorbește în timpul briefing-ului la palatul prezidențial din Chișinău, Moldova, 26 aprilie 2022.
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, vorbește în timpul briefing-ului la palatul prezidențial din Chișinău, Moldova, 26 aprilie 2022.

Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.

Trei bărbați neidentificați au atacat cu un aruncător de grenade sediul gol al securității transnistrene, chiar în inima Tiraspolului. Mai multe antene din satul Mayak din regiunea transnistreană care retransmiteau programele rusești, dar care nu funcționau de mai mult timp, au fost aruncate în aer. De asemenea o serie de incidente similare ar fi avut loc pe aerodromul din Tiraspol, dar nu au putut fi verificate din surse independente. Nu în ultimul rând, s-au tras focuri de armă lângă depozitul vechi care găzduiește muniție de pe vremea Uniunii Sovietice din zona Cobasna.

Există trei variante cu privire la atacuri. Potrivit celei oficiale de la Chișinău, acestea ar fi rezultatul competiției între grupări din Transnistria. O a doua variantă este că în spatele lor s-ar afla Ucraina, interesată să extindă războiul pentru a-și găsi aliați. În sfârșit, pornind de la atacuri false organizate anterior de Rusia – inclusiv în Donbass, chiar înainte de invadarea Ucrainei la scară larg – incidentele au fost puse în seama Moscovei și a oamenilor săi și au fost interpretate ca un semn că se pregătește atacarea Odessei inclusiv din direcția Transnistriei – sau de invadarea Moldovei.

Găgăuzia: politicienii pro-ruși insistă să poarte panglica Sf. Gheorghe, simbol al armatei ruse

După episodul transnistrean, personaje pro-ruse au intrat în scena, de data aceasta în Regiunea Autonomă Găgăuză din sudul Republicii Moldova, acolo unde deputații locali caută să provoace Chișinăul. Aceștia au anulat interdicția folosirii simbolurilor armatei ruse și războiului, adoptată la Chișinău pe 20 aprilie. Mai mulți politicieni locali, împărțiți în mai multe grupuri ce se luptă pentru puterea locală, dar toate loiale Rusiei, vor să defileze cu panglica Sfântului Gheorghe în piept de 9 mai, considerată sărbătorită în Rusia și alte state ex-sovietice drept Ziua Victoriei asupra nazismului. Simbolul respectiv este folosit de Rusia în invazia din Ucraina și prin urmare a fost interzis în Moldova.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a anunțat deja că decizia de la Comrat urmează a fi supusă controlului de legalitate prin intermediul oficiului teritorial al Cancelariei de Stat și cel mai probabil actul contestat va fi suspendat, în conformitate cu prevederile legislației naționale.

Promotorii acestei inițiative sunt deputatul local din Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, Serghei Cimpoeș, un om de afaceri local cercetat în 2016 în două dosare de infracțiuni economice, Nicolae Dudoglo, un transfug ce a trecut și prin partidul oligarhului-fugar Vlad Plahotniuc, dar și Victor Petrov, un afacerist din regiune legat de combinații cu Gazprom și un apropiat al fostului președinte prorus Igor Dodon.

Acesta din urmă este un promotor fervent al mesajelor Rusiei și în la ultimele alegeri prezidențiale s-a poziționat de partea lui Dodon și a s-a arătat gata să acționeze împotriva „Ocidentului care vrea să destabilizeze Moldova”.

Tonul a fost dat încă de la promulgarea legii de către Maia Sandu, de către liderul de facto al Socialiștilor, Igor Dodon, care a chemat la nesupunere civică și la prezenta la marșul de la 9 mai cu panglica Sfântului Gheorghe arborată de către cei care vor să sărbătorească Ziua Victoriei.

Dodon joacă acum cu jumătate de gură „cartea rusească” și dorește să-și reafirme voalat loialitatea față de Moscova care l-ar putea reintroduce în cărți, după ce l-a trecut pe linie moartă în urma eșecului de la ultimele alegeri prezidențiale împotriva Maiei Sandu.

Pe de altă parte, la fel ca și Dodon, care scria note informative la Moscova din calitatea de președinte al Republicii Moldova, UTA Găgăuzia și liderii săi se află de ani de zile sub controlul „departamentul moldovenesc” din cadrul Kremlinului, de facto o anexă serviciului de spionaj extern al Rusiei – SVR sub conducerea colonelului rus Igor Maslov, așa cum au dezvăluit o serie de anchete sub titulatura „Kremlinovici” realizate de RISE Moldova.

De ani de zile, liderii găgăuzi primesc instrucțiuni direct de la Moscova despre ce acțiuni trebuie să facă și mai ales ce discursuri trebuie să țină și în ce cheie. Una evident anti-occidentală și pro-moscovită. „Arhiva Cernov” a „departamentului moldovenesc” al Kremlinului conține toate aceste date care au fost dezvăluite de presă înaintea alegerilor prezidențiale din 2020 din Republica Moldova.

Bălți: episcopul Marchel, vârf de lance al intereselor Rusiei

După Transnistria și UTA găgăuză, un alt pol de instabilitate prin care Rusia poate să acționeze în Republica Moldova este orașul Bălți, al doilea ca mărime din Republica Moldova și populat de foarte mulți etnici ruși cu viziuni pro-Kremlin.

Vârful de lance aici nu sunt politicienii, ci mai degrabă oamenii bisericii subordonați canonic Patriarhiei Moscova. Mai exact, episcopul Marchel, un cleric care se implică în viața politică de partea forțelor pro-ruse și care a promovat de-a lungul timpului teorii ale conspirației și narațiuni care se regăsesc și în propaganda rusă.

Săptămâna trecută, episcopul Marchel a afișat pe limuzina de lux cu care se deplasează panglica bicoloră a Sfântului Gheorghe. Marchel  a susținut în fața reporterilor că este împotriva războiului din Ucraina, dar a refuzat să explice de ce are agățat la mașină un simbolul declarat ilegal în Republica Moldova.

Tot la Bălți, dar și în alte orașe mai mari ale Republicii Moldova, Congresul Comunităţilor Ruse condus de Valeri Klimenko, a împărțit panglici bicolore ale Sfântului Gheorghe.

„Scopul acţiunii este de a-i felicita pe cetăţenii moldoveni cu ajunul Zilei Victoriei şi de a le dărui panglica Sf. Gheorghe, care este simbolul acestei zile. În localităţile în care am distribuit deja panglica am observat că un număr mic de persoane refuză să o primească”, se arată în mesajul Congresul Comunităţilor Ruse.

Klimenko a fost mulți ani de zile președinte partidului prorus Ravnopravie, formațiune ce a fost ulterior preluată în 2016 de oligarhul fugar implicat în furtul miliardului, Ilan Șor.

La mijlocul lunii martie, Valeri Klimenko, a făcut declarații controversate despre războiul din Ucraina. „Ucraina a devenit un stat al banderilor și pentru ca să fie ruptă din rădăcini această zarază este efectuată acum această operațiune specială. Nimeni, niciodată, nicăieri nu va permite uciderea rușilor, iar Vladimir Putin a demonstrat această lege”, a declarat el.

Rusia nu are forțe semnificative în Transnistria, dar poate ține ocupate unități ucrainene necesare pentru apărarea Odessei

Chiar dacă Republica Moldova are într-adevăr o armată prost dotată și nu foarte numeroasă, nici regiunea separatistă transnistreană nu o duce mai bine la acest capitol. În schimb, întreține un mit al superiorității forțelor sale asupra celor de la Chișinău. Unul demn de „satele Potemkin” menite să păstreze aparențele încă de pe vremea Imperiul Țarist și apoi perpetuat de Uniunea Sovietică și Rusia de astăzi, care este departe de a se prezenta în Ucraina ca a doua armată a lumii.

Realitatea este însă alta, iar starea forțelor paramilitare transnistrene, împreună cu cele ruse cantonate în regiune, a fost explicată pe larg recent de revista ucraineană Militarnîi. Revista a radiografiat minuțios ce efective militare sunt în stânga Nistrului, care este numărul lor și ce tehnică militară au în dotare.

Acestea au identificat trupe aflate în subordinea a trei instituții de forță: ministerele Apărării, Internelor și cel al serviciilor speciale – MGB. Există mai multe brigăzi, desfășurate pe câteva direcții strategice, care au în dotare armament vechi de peste 30-40 ani de la fosta Armata a 14-a a URSS.

Gradul de pregătire este unul foarte scăzut, militarii transnistreni făcând mai mult manevre decât trageri efective pentru a se antrena. La fel, elicopterele din dotare care nu efectuează trageri, conchide revista ucraineană.

De altfel, Oleksii Arestovici, consilierul pe probleme de securitate al președintelui Zelenski și un ofițer de informații militare cu ștate vechi, a declarat săptămâna trecută că Ucraina este gata să rezolve probleme transnistreană „cât ai pocni din degete”, dar pentru acest lucru are nevoie de acceptul Chișinăului. Cu toate acestea, în cazul în care va simți mișcări strategice din partea Tiraspolul, Ucraina și-a rezervat dreptul de a interveni în enclava separatistă, pentru a se apăra, și fără acceptul Moldovei.

„Este clar că regiunea transnistreană este utilizată acum de ruși pentru a crea panica. Acest lucru arată instabilitate și pericol”, a declarat pentru Veridica, directoarea Institutului Ucrainean pentru Politică Internaţională de la Kiev, Nadia Afanasieva.

Ea mai explicat că linia frontului acum s-a mutat în estul Ucrainei, dar că rușii vor să cucerească cât mai mult din regiunea Odessa, care este foarte bine fortificată, ceea ce înseamnă că Rusia va fi nevoită să atace din mai multe direcții.

„În acest moment, armata ucraineană controlează bine regiunea Odessa. Serviciile de securitate si Statul Major al Armatei Ucrainene știu foarte bine că există un pericol. Sunt sigură că au pregătite și soluții”, a adăugat experta ucraineancă.

La rândul său, analistul militar Claudiu Degeratu a declarat pentru Veridica.ro că Transnistria va deveni o zonă de mare instabilitate.

„Acest lucru se leagă și de faptul că frontul de luptă din Ucraina se apropie de regiunea Odessa din ce în ce mai mult. Asta mă face să spun că exploziile recente din Transnistria provin din sursă rusească. Ele sunt generate de către armata rusă și probabil au două scopuri. Este cumva o ofensivă pentru regiunea Odessa. Armata ucraineană va trebui cumva să se împartă. O parte să pregătească defensiva din partea de nord a Odessei și o parte să stea concentrată pe situația din Transnistria”, a explicat Degeratu.

Tags: Republica Moldova , Ucraina , Rusia , Transnistria , Război în Ucraina
Turneul Stradivarius 2022
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Blitzkrieg la statul de drept: asaltul lui Dodon asupra Curții Constituționale

Blitzkrieg la statul de drept: asaltul lui Dodon asupra Curții Constituționale

Fostul președinte Igor Dodon, actualmente liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), care domină majoritatea parlamentară de la Chișinău, se agață de putere într-un mod disperat, la fel ca predecesorii lui. Nu a fost decât o chestiune de timp până ca el să treacă din zona teoretică în cea practică. Astfel, la finalul săptămânii trecute, în timp ce era deja la Moscova, Dodon a ordonat un atac furibund, la Chișinău, asupra statului de drept. Mai precis, asupra Curții Constituționale (CC).

Germania și viitorul cancelar: it’s complicated

Germania și viitorul cancelar: it’s complicated

Cine va fi noul cancelar al Germaniei? Olaf Scholz , candidatul social democraților, spun cei mai multi. N-ar fi prea departe de adevăr dacă sistemul electoral german nu ar fi atât de complex astfel încât, acum, după scrutinul din 26 septembrie toate opțiunile sunt pe masă.

Transnistria: cu binecuvântarea Moscovei, omul Sheriffului rămâne la butoane

Transnistria: cu binecuvântarea Moscovei, omul Sheriffului rămâne la butoane

Vadim Krasnoselski rămâne în fruntea Transnitriei după „alegerile” prezidențiale de ieri, nerecunoscute de comunitatea internațională. Un apropiat al holdingului Sheriff, Krasnoselski are binecuvântarea Moscovei, cea care controlează cu adevărat regiunea separatistă.

Mădălin Necșuțu

03 May 2022

Actualizat la: 24 Jun 2022 17:11:13
Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Restructurarea intelligence-ul moldovenesc: o provocare dificilă în vreme de război
Restructurarea intelligence-ul moldovenesc: o provocare dificilă în vreme de război

Numirea pe 2 iunie a unui nou șef al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) – Alexandru Musteață – este un adevărat test pentru guvernarea de la Chișinău, care poate arăta dacă își dorește cu adevărat să facă reformă și pe zona domeniului de apărare și securitate națională.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
08 Jun 2022
Le este rușilor frică de Volodimir Zelenski?
Le este rușilor frică de Volodimir Zelenski?

În lunile care au trecut de la declanșarea masivului atac rus asupra Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a dovedit a fi un lider remarcabil. Nu a fugit, nu a trădat oamenii care l-au ales, nu a acceptat înțelegeri pe sub masă și nu a tranzacționat suveranitatea țării. Rușii au încercat să ajungă la el din primele ore ale invaziei. Să se teamă Moscova de președintele Zelenski, sau de ideile pe care și le-a asumat încă dinainte ca războiul să izbucnească?

Angela Grămadă
Angela Grămadă
03 Jun 2022
Radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare
Radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare

Igor Dodon este indubitabil produsul clasei politice ariviste din Republica Moldova. Crescut de fostul președinte comunist Vladimir Voronin și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, Dodon a fost catalogat drept prototipul dualității politicianului moldovean pus pe căpătuială și capabil de orice tip de trădare politică internă sau externă. Reținut pentru corupție și trădare de țară, Dodon se plânge acum că este persecutat politic.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
02 Jun 2022
„Noul normal”: Pandemia și războiul
„Noul normal”: Pandemia și războiul

Războiul din Ucraina este doar cel mai recent conflict al unui început de secol care s-a dovedit a fi turbulent din Orientul Mijlociu și Africa până în Caucaz, Asia Centrală și Extremul Orient. A izbucnit când omenirea credea că a ieșit dintr-o pandemie – cea de coronavirus – și se poartă în timp ce unii se tem că următoarea pandemie a sosit deja. Să fie oare războaiele și pandemiile „noul normal” al omenirii?

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
31 May 2022