Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Republica Moldova și un joc de soft power à la russe

PutinDodon
©  |  

Eșecul filo-rusului Igor Dodon în alegerile prezidențiale din Republica Moldova nu pare să fi produs o supărare foarte mare la Kremlin: în loc să fie mustrat, ofițerul însărcinat cu dosarul moldovenesc (și asistarea lui Dodon în campania electorală) a fost promovat, la începutul lui martie. La prima vedere, promovarea pare să fie legată de o rotire de cadre, însă ea se înscrie într-o reorganizare mai amplă a departamentelor care se ocupă de spațiul ex-sovietic și de regiunile separatiste sprijinite de Moscova. 

Igor Maslov, colonelul SVR din umbra lui Igor Dodon

Noul șef al Direcției prezidențiale pentru relații inter-regionale și contacte culturale cu țările străine, care oferă sprijin pentru activitățile președintelui rus, este colonelul SVR Igor Maslov. În vârstă de 60 de ani, Maslov l-a înlocuit pe generalul SVR Vladimir Cernov, care s-a pensionat la cei 70 de ani împliniți luna trecută. Ca și Putin, Maslov e originar din Sankt-Petersburg și, tot ca Putin și mulți dintre colaboratorii apropiați ai acestuia, a fost (este?) ofițer de informații externe.

Igor Maslov a fost promovat în fruntea Direcției după ce, anterior, se ocupase de „subdiviziunea moldovenească” a Kremlinului; în mod ironic, promovarea a avut loc în aceeași zi de 2 martie în care se comemorau 29 de ani de la începerea Războiului de pe Nistru. Când încă își ocupa fosta funcție, Maslov îi raporta în final lui Dmitri Kozak, adjunct al şefului Administraţiei prezidenţiale responsabil și el de relațiile cu țările CSI și cele ale Uniunii Economice Euroasiatice.

După cum au arătat documentele seriei de investigații #Kremlinovici ale Centrului Dossier și RISE Moldova, Maslov este cel de care se leagă ascensiunea politică pe care fostul președinte, Igor Dodon, a avut-o în ultimii ani cu ajutorul Kremlinului.

Maslov opera pentru Republica Moldova cu cel puțin patru oameni identificați de documentele obținute de jurnaliștii ruși și coroborate cu cei moldoveni.

Vasilii Kașirin, Alexei Negodov, Andrei Rusakov, Svetlana Voronina aveau cu toții sarcini de a întocmi rapoarte despre politicieni, cu precădere de a monitoriza informații compromițătoarea și de a scrie, pentru politicienii ruși, discursuri legate de Republica Moldova. Printre sarcini intra și scrierea de discursuri pentru politicieni locali apropiați de Moscova (de pildă conducerea UTA Găgăuzia). 

Relații „culturale” gestionate de ofițeri de informații

La vedere, sarcinile Direcției preluate acum de Maslov sunt diverse. Mai precis, dezvoltarea și implementarea de proiecte în domeniul legăturilor interregionale și culturale cu țările străine, care să ofere asistență președintelui în punerea în aplicare a politicii externe și să ofere informații și asistență analitică președintelui Rusiei și șefului de personal al Biroului executiv prezidențial pe probleme de relații interregionale și culturale cu țările străine în zona de competență a acestuia. 

Direcția din subordinea Kremlinului a fost creată prin decretul președintelui rus Vladimir Putin în 2005. Primul său șef, Modest Kolarev, susținea că Direcția a fost înființată când Rusia nu dispunea de instituții de soft-power și ca răspuns la „revoluțiile portocalii”. 

Alte câteva sarcini secundare din organigrama instituției par la fel de normale.

În realitate, direcția poreclită și „Chernovsky”, condusă de generalul Cernov din 2012 până în 2021, se ocupă de cele mai sensible subiecte ce țin mai degrabă de sfera spionajului, potrivit presei ruse. Angajații săi provin în cele mai dese cazuri din rândurile SVR și FSB. Sarcina lor este colecteze informații și să pregătească analize despre situația din țările fostei URSS. 

Aceștia stabilesc contacte și lucrează direct cu politicieni, lideri de opinie, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și jurnaliști din statele unde Rusia investește și are diverse interese. 

Se mizează, în general, pe persoanele de contact cu o atitudine pozitivă față de Rusia, care susțin în mod deschis cooperarea cu Moscova. Surselor direcției „Chernovsky” li se oferă sprijin politic, informațional și chiar stipendii. 

În această situație s-a aflat și fostul președinte, Igor Dodon, conform documentelor prezentate de Dossier și RISE. 

Eșecul la Chișinău, privit ca o înfrângere de etapă

Moscova nu reușește întotdeauna să se asigure că politicienii care îi sunt fideli ajung la putere. 

Așa s-a întâmplat și anul trecut, când Igor Dodon, favoritul asumat al Moscovei, a pierdut cursa prezidențială în fața candidatei pro-europene, Maia Sandu, pe care anterior o învinsese în scrutinul prezidențial din noiembrie 2016. 

Pe lângă modul în care a gestionat pandemia, Dodon a făcut și o serie de erori majore în timpul campaniei, unele gândite chiar de echipa de consultanți ruși care îl consiliaseră anterior pe actualul primar socialist al Chișinăului, Ion Ceban. Una dintre ele a fost demonizarea excesivă a contracandidatei, obținându-se astfel un efect invers de victimizare și de creștere a simpatiei pentru ea în rândul populației, inclusiv a votanților clasici de stânga proruși. 

Totul a mers prost în aceea campanie, de la echipa de consilieri aduși cu avionul de la Moscova, până la disperarea vizibilă a lui Igor Dodon între tururile de scrutin ce anunța deja înfrângerea sa.

Astăzi, tot mai multe voci din spațiul public cu conexiuni la Moscova, vorbesc despre faptul că Igor Dodon nu mai este dorit de Moscova în pole-position nici în PSRM sau pentru o altă funcție de rang înalt în stat și că i se sugerează retragerea din scenă.

Deocamdată, se fac speculații că doar Ion Ceban ar putea avea o oarecare anvergură pentru a-l înlocui pe Dodon la cârma Socialiștilor. În general, la fel ca și modelul său politic Vladimir Voronin, Igor Dodon a avut grijă de a-și ține strâns în subordine colegii de partid și a nu permite apariția unei concurențe.

Rusia ar putea miza însă și pe mai multe partide politice în ascensiune, precum Partidul Nostru condus de Renato Usatîi, sau Congresul Civic al lui Mark Tcaciuk, „cardinalul gri” din siajul fostului președinte comunist Vladimir Voronin. 

Reașezarea pieselor pentru următoarea mișcare

Indiferent pentru cine va opta Moscova, este clar că există preocupare pentru Republica Moldova. Kommersant chiar scrie că subiectul este deja discutat în cadrul Comisiei interdepartamentale pentru asistența internațională pentru dezvoltare. Aceasta a fost creată în noiembrie 2020 prin decret prezidențial și, teoretic, se ocupă de coordonarea diferitelor instituții și organisme federale care „promovează dezvoltarea internațională”. Atribuțiile Comisiei sunt cumva similare cu cele ale Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Varianta rusească ar fi una mai degrabă  „low-cost”, care să nu consume circa 27 de miliarde de dolari anual, așa cum o face instituția americană. Kremlinul ar vrea o promovare mai bună a „soft power-ului” rusesc în aceste țări, cu toate că tocmai la acest capitol Rusia nu a strălucit niciodată.   

În decembrie, 2020, Vladimir Putin l-a numit ca președinte al Comisiei pe Dmitri Kozak, care și-a păstrat însă și funcția de adjunct al șefului Administrației prezidențiale.

În cadrul Administrației prezidențiale, Kozak răspunde și de Direcția pentru relații inter-regionale și contacte culturale cu țările străine și de Direcția pentru Cooperare Transfrontalieră. Aceasta a fost creată în 2018 pe scheletul Direcției pentru Cooperare Socială și Economică cu CSI, Abhazia și Osetia de Sud, dar a primit în sarcină și relația cu Ucraina și, în special, cu republicile separatiste Donetsk și Luhansk. Practic, Direcția de Cooperare Transfrontalieră se ocupă de entitățile sprijinite de Moscova în Georgia și Ucraina.

Acum, la Administrația prezidențială ar fi în lucru o reorganizare de care sunt vizate Direcția pentru contacte culturale coordonată de Maslov și Direcția pentru Cooperare Transfrontalieră – o reîmpărțire a zonelor de responsabilitate.

Rămâne de văzut, odată încheiată toată această reașezare și redistribuire de roluri, care va fi următoarea mișcare a „civililor” însărcinați cu relațiile culturale și asistența pentru statele ex-sovietice pe care Moscova nu vrea, cu niciun preț, să le scape din sfera sa de influență.

 

Tags: Republica Moldova , Rusia , Igor Dodon
Propaganda de Razboi
Alte articole
Zăcămintele de gaze din estul Mediteranei și reducerea dependenței UE față de Rusia

Zăcămintele de gaze din estul Mediteranei și reducerea dependenței UE față de Rusia

Descoperirea în ultimii ani a unor rezerve semnificative de gaze naturale în bazinul estic al Mării Mediterane a declanșat o competiție cu posibile implicații pe termen lung nu doar pentru statele care dețin respectivele depozite, ci și pentru suveranitatea strategică a Uniunii Europene.

PRESA DIN UCRAINA: Proteste în Rusia. Ca va urma? Înțelegeri? Belarusizare? Maidan?

PRESA DIN UCRAINA: Proteste în Rusia. Ca va urma? Înțelegeri? Belarusizare? Maidan?

Evenimentele stradale au fost alimentate de investigația despre palatul lui Putin din Gelendjik. În pofida relațiilor dificile dintre Ucraina și Rusia, zguduirea regimului dictatorial de la Moscova este un obiectiv pragmatic și direct al Kievului, deoarece căderea regimului Putin și a modelului său de putere ne apropie de recâștigarea controlului asupra Crimeii și Donbassului.

Victorie a la Pirus în Bulgaria pentru Boiko Borisov și GERB

Victorie a la Pirus în Bulgaria pentru Boiko Borisov și GERB

Partidul premierului Boiko Borisov, aflat la guvernare de foarte mult timp și măcinat de controverse, câștigă alegerile dar pierde, în același timp, majoritatea și nu există vreun partener clar cu care să formeze o coaliție.

Mădălin Necșuțu

15 Mar 2021
Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 6 min
  • Eșecul filo-rusului Igor Dodon în alegerile prezidențiale din Republica Moldova nu pare să fi produs o supărare foarte mare la Kremlin: în loc să fie mustrat, ofițerul însărcinat cu dosarul moldovenesc (și asistarea lui Dodon în campania electorală) a fost promovat, la începutul lui martie. La prima vedere, promovarea pare să fie legată de o rotire de cadre, însă ea se înscrie într-o reorganizare mai amplă a departamentelor care se ocupă de spațiul ex-sovietic și de regiunile separatiste sprijinite de Moscova.
  • Este clar că există preocupare pentru Republica Moldova. Kommersant chiar scrie că subiectul este deja discutat în cadrul Comisiei interdepartamentale pentru asistența internațională pentru dezvoltare. Aceasta a fost creată în noiembrie 2020 prin decret prezidențial și, teoretic, se ocupă de coordonarea diferitelor instituții și organisme federale care „promovează dezvoltarea internațională”. Atribuțiile Comisiei sunt cumva similare cu cele ale Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
  • La Administrația prezidențială ar fi în lucru o reorganizare de care sunt vizate Direcția pentru contacte culturale coordonată de Maslov și Direcția pentru Cooperare Transfrontalieră – o reîmpărțire a zonelor de responsabilitate. Rămâne de văzut, odată încheiată toată această reașezare și redistribuire de roluri, care va fi următoarea mișcare a „civililor” însărcinați cu relațiile culturale și asistența pentru statele ex-sovietice pe care Moscova nu vrea, cu niciun preț, să le scape din sfera sa de influență.
Experți: trebuie sporită prezența NATO în statele baltice
Experți: trebuie sporită prezența NATO în statele baltice

Statele baltice sunt, probabil, printre țările NATO cele mai expuse la un eventual atac al Rusiei și au fost printre primele care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la agresivitatea regimului Putin. Apartenența la NATO le oferă o protecție, dar experții cred că Alianța trebuie să își consolideze pozițiile în regiune.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
17 May 2022
„Încarcă bunurile jefuite în camioane, violează fetițe de 11 ani”. Presa independentă rusă despre brutalitatea forțelor lui Putin în Ucraina
„Încarcă bunurile jefuite în camioane, violează fetițe de 11 ani”. Presa independentă rusă despre brutalitatea forțelor lui Putin în Ucraina

În ciuda măsurilor luate de Moscova pentru a-și asigura monopolul asupra informației cu privire la războiul din Ucraina, jurnaliștii ruși independenți continuă să scrie. Veridica a selectat mai multe materiale care descriu ce se întâmplă în regiunile din Ucraina ocupate de Rusia: cum este maltratată populația locală de forțele armate ruse, cum dispar bărbații din orașe, cum sunt numite noi administrații „militaro-civile” și cine sunt oamenii puși de ruși să conducă teritoriile acaparate.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
17 May 2022
Cum a devenit 9 mai o zi a solidarizării cu Ucraina, dintr-o sărbătoare a puterii Rusiei și URSS
Cum a devenit 9 mai o zi a solidarizării cu Ucraina, dintr-o sărbătoare a puterii Rusiei și URSS

În afara Rusiei, în țări ex-sovietice și ex-comuniste, trimișii și simpatizanții Moscovei au încercat să marcheze Ziua Victoriei, dar, în cele mai cazuri, acțiunile lor au fost puse în umbră de manifestări de protest față de acțiunile Rusiei și de solidaritate cu Ucraina. Corespondenții Veridica în țări ex-sovietice și ex-comuniste au luat pulsul zilei de 9 mai.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
11 May 2022
Presa independentă rusă despre militarii morți în război, mercenarii sirieni și eșecul unei eventuale mobilizări generale decise de Kremlin
Presa independentă rusă despre militarii morți în război, mercenarii sirieni și eșecul unei eventuale mobilizări generale decise de Kremlin

Zeci de mii de oameni au părăsit în ultimele trei luni Rusia din cauza persecuțiilor, condamnând agresiunea în Ucraina. În țară au mai rămas însă persoane care continuă să fie în opoziție față de putere și să participe la acțiuni anti-război. Mulți jurnaliști, activiști și apărători ai drepturilor omului nu intenționează să renunțe la activitatea lor în Rusia, în pofida legilor represive și amenințărilor cu dosare penale. Veridica a selectat subiecte de pe principalele platforme de liberă exprimare rusești.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
10 May 2022