Cum a schimbat Petr Pavel președinția cehă

Cum a schimbat Petr Pavel președinția cehă
© EPA-EFE/MARTIN DIVISEK   |   Președintele Republicii Cehe Petr Pavel semnează jurământul în timpul ceremoniei de învestire de la Castelul Praga, în Praga, Republica Cehă, 09 martie 2023.

În doar o lună, Castelul din Praga, sediul tradițional al președinției cehe, s-a transformat complet. Nu e doar o schimbare „de ochii turiștilor”, dată de faptul că, după șapte ani, au dispărut mult criticatele puncte de control de securitate de la intrările celui mai mare castel din Europa, ci de una de conținut, legată de modul de exercitare a mandatului prezidențial. De la preluarea mandatului de către Petr Pavel, președinția cehă e mai transparentă și promovează teme ca protecția mediului și a minorităților. În plan extern, deschiderea lui Miloš Zeman față de Rusia și China a fost înlocuită de susținerea politicilor euro-atlantice și a Ucrainei. Pe de altă parte, guvernul pro-european e în criză de imagine, iar manifestațiile anti-sărăcie și anti-Ucraina continuă.

Oameni noi, un alt model de comunicare, susținerea politicilor pro-mediu și pro-minorități

Petr Pavel i-a urmat lui Miloš Zeman, care a fost președinte timp de zece ani, și de la bun început a arătat că vrea să se diferențieze cât mai mult de predecesorul său.

Schimbarea s-a manifestat prin înlocuirea tuturor oficialilor importanți din Biroul Președintelui Republicii, prin întreruperea canalelor de comunicare asociate echipei anterioare și, mai ales, prin modul în care Pavel își concepe funcția.

S-a schimbat și felul în care comunică președintele.  Petr Pavel este mult mai deschis, susține săptămânal conferințe de presă și oferă și interviuri. Stilul de a vorbi al lui Pavel este, de asemenea, diferit – spre deosebire de Zeman, el evită insultele, atacurile verbale și ridiculizarea adversarilor.

Pavel este fundamental diferit de Zeman și în ceea ce privește politica internă, dar și în relațiile internaționale. Și este vorba și despre gesturile simbolice. În vreme ce Zeman a ironizat pe față anumite minorități, a arătat dispreț față de protecția mediului și i-a numit pe ecologiști „eco-teroriști”, Pavel, într-o lună și jumătate de mandat, a reușit să primească și să ofere sprijin studenților romi și reprezentanților organizațiilor de mediu care au ajuns la Castelul Praga. „Consider că prejudecățile reprezintă unul dintre cele mai mari pericole ale vremurilor noastre și sunt departe de a se limita la romi. Acestea provin adesea din lipsa de informații, din stereotipuri învechite și lipsa dorinței unora de a-i asculta pe ceilalți, astfel încât fiecare parte să înțeleagă argumentele celeilalte părți [...] Voi sunteți un exemplu că este posibil să ieșim din acest cerc vicios al prejudecăților, că este posibil să privim lucrurile cu totul altfel și că sunt multe de făcut”, le-a spus președintele studenților romi.

Să comparam aceste afirmații cu ce a spus Zeman: „Respect toți romii care muncesc. Din păcate, ei reprezintă doar 10% din total. La recensământ, unsprezece mii de cetățeni au declarat că sunt de etnie romă. Așa ca haideți să ne întrebăm: ce fel de naționalitate este asta care nu poate nici măcar să își declare propria etnie și pretinde că e slovacă, cehă, maghiară sau mai știu eu ce”  a spus, de exemplu, acesta într-unul din discursurile sale.

Un contrast similar poate fi regăsit în declarații legate de tema protecției naturii și a climei. Haideți să îl ascultăm din nou pe Zerman: „Sunt un opozant deschis al eforturilor UE de a maximiza ponderea surselor regenerabile în balanța noastră energetică”, a spus  la un moment dat fostul președinte, care a sprijinit în mod special energia nucleară. El s-a referit la activiștii de mediu numindu-i „eco-terorişti” şi „fanatici verzi”.

În schimb, Petr Pavel, în primele săptămâni de mandat, i-a primit pe reprezentanții organizațiilor de mediu la Castelul Praga. El a identificat mediul ca fiind o problemă prioritară  pe care dorește să o abordeze în timpul călătoriilor sale în regiuni și intenționează să promoveze discuțiile pe baza „dovezilor științifice clare și de înțeles”.

În plus, merită remarcate câteva dintre mișcările de personal ale noului președinte: până acum a propus trei candidați la Curtea Constituțională, și cu toții vor fi, cel mai probabil, aprobați de Senat, ceea ce nu s-a întâmplat întotdeauna. Promovarea anunțată a directorului de contrainformații al BRI, Michal Koudelka, la gradul de general, pe care Zeman a refuzat să o facă în ciuda propunerilor repetate din partea guvernului, va avea și o semnificație simbolică. Acesta s-a aflat într-un conflict de nedepășit cu serviciile secrete interne din cauza avertismentelor sale împotriva influenței ruse și chineze, dar și pentru că BRI i-ar fi ascultat pe cei mai apropiați colaboratori ai săi.

De la un președinte cu simpatii pentru Rusia și China la un pro-atlantist susținător al Ucrainei

În ceea ce privește politica externă, în cea mai mare parte a timpului său în funcție, Zeman s-a pronunțat mai mult sau mai puțin deschis în favoarea puterilor totalitare reprezentate de Rusia și China și, în unele cazuri, împotriva intereselor cehe (să ne amintim cum a susținut narațiunea rusă despre producția de otravă noviciok în Republica Cehă  sau cum a pus la îndoială poziția propriului său stat după dezvăluirile privind atacurile rusești asupra depozitelor de muniții din Vrbětice).

În ceea ce privește China, Zeman a evitat să o critice și a creat așteptări privind investiții uriașe din partea acesteia, care nu s-au materializat vreodată. În schimb, Pavel a făcut furori cu comentariile sale pentru influentul ziar Politico despre rolul Chinei în război. „Cred că este în interesul Chinei să prelungească acest status quo”, a spus Pavel, „pentru că poate împinge Rusia către o serie de concesii”.

„China învață din acest conflict, în fiecare zi. Ei urmăresc îndeaproape ceea ce face Rusia și cum reacționează Occidentul", a adăugat el.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a reacționat acid la aceste remarci făcute la ONU. „Acesta este genul de declarație care nu are nimic de-a face cu comportamentul unei oficialități  politice normale”, a spus el.  Ministrul ceh de externe Jan Lipavsky a replicat într-un tweet  spunând că „declarațiile clovnului Lavrov despre președintele nostru sunt de râs. Rusia este un stat terorist și locul conducerii sale e în fața unui tribunal internațional”.

Pavel a inițiat, de asemenea, întâlniri cu partenerii și aliații Republicii Cehe. De la preluarea mandatului, la 9 martie, a călătorit în străinătate în țările vecine – în Slovacia, unde și-a găsit un partener ideologic în președintele Zuzana Čaputová, în Polonia, de care Republica Cehă este acum legată printr-o puternică dorință de a ajuta Ucraina să lupte împotriva agresiunii ruse, și în Germania.

A călătorit, de asemenea, la Bruxelles, unde a avut întâlniri cu Președintele Consiliului European, precum și cu Secretarul general NATO, organizație în care Pavel însuși a deținut între 2015 și 2018 funcția de președinte al Comitetului Militar.

Înainte de alegeri, Pavel spusese deja, în mod repetat,  că se va strădui să ancoreze ferm Republica Cehă în structurile euro-atlantice. Și a continuat în această direcție de la alegerea sa.

Mai mult, în zilele următoare Pavel ar trebui să viziteze Ucraina.

Demonstrații împotriva sărăciei și a Ucrainei

Nici Pavel, nici guvernul lui Petr Fiala nu renunță la sprijinul acordat Ucrainei. Vestea bună este că  susținerea publicului nu a scăzut în mod semnificativ  în ultimele luni. Potrivit datelor furnizate de Ipsos, aproximativ un sfert din populație respinge acum orice ajutor acordat Ucrainei, cu o creștere de aproximativ trei puncte procentuale în ultimele șase luni.

Cei care se opun ajutorului acordat Ucrainei sunt încă o minoritate, dar vocile lor pot fi foarte sonore. Acest lucru s-a văzut la mai multe demonstrații antiguvernamentale de amploare organizate în ultimele luni. Acestea nu au fost convocate de forțele parlamentare de opoziție, ci de activiști sau politicieni pro-ruși relativ necunoscuți.

Acesta a fost și cazul ultimelor două proteste majore convocate de șeful partidului neparlamentar PRO, Jindřich Rajchl, sub sloganul „Republica Cehă împotriva sărăciei”. Manifestația din 11 martie din centrul orașului Praga a reunit reprezentanți ai diferitelor curente pro-ruse, inclusiv comuniști și extrema dreaptă. La eveniment, la care au participat mii de oameni, s-au auzit sloganuri precum „Opriți războiul, opriți NATO”. Câteva zeci de oameni au avut apoi confruntări cu poliția când au încercat să pătrundă în clădirea Muzeului Național și să doboare steagul ucrainean. Unul dintre cei care au fost reținuți avea simbolul Z pe rucsac și logoul grupului de mercenari ruși Wagner pe mânecă, a declarat ulterior poliția din Praga.

La sfârșitul demonstrației, Rajchl a amenințat că, dacă guvernul nu acceptă cererile (inclusiv încetarea livrărilor de arme către Ucraina) sau nu demisionează, următoarea demonstrație din 16 aprilie se va transforma într-o blocadă asupra clădirilor guvernamentale.

Desigur, guvernul nu a satisfăcut niciuna dintre cereri, așa că o demonstrație similară a avut loc în aprilie. De data aceasta nu au avut loc ciocniri cu polițiștii, dar încercarea de a bloca sediul guvernului s-a încheiat cu un eșec. Evenimentul a avut loc într-o duminică, așa că în clădire nu se afla nimeni. Doar câteva persoane au rămas la fața locului până luni.

Este clar că o parte a societății cehe simte nevoia să protesteze,  fie din motive economice, fie din cauza nemulțumirii generale față de politica guvernamentală sau datorită simpatiilor față de Rusia. Guvernul ar trebui să acorde atenție acestei probleme, care se poate agrava treptat. Oricum, date recente arată  că simpatia de care se bucură guvernul actual este la cel mai scăzut nivel în comparație cu orice guvern din ultimii zece ani în Republica Cehă.   

Nu este surprinzător faptul că Miloš Zeman susține protestele: „Nu vreau să îi judec în primul rând pe liderii acestor demonstrații; sunt mult mai interesat de participanți. Iar aceștia în mod clar nu sunt mulțumiți de soarta lor și de deteriorarea nivelului de trai. Aici l-aș cita pe Ronald Reagan, care a spus odată: Dacă un guvern v-a înrăutățit nivelul de trai, dați-l afară!" a comentat el situația actuală  într-un interviu pentru cotidianul MF DNES.  

Poziția lui Petr Pavel este, încă o dată, fundamental diferită de cea a lui Zeman:

 „Avem aici niște oameni care simpatizează cu Rusia; pe unii dintre ei ii puteți vedea acum în Piața Wenceslas. Este paradoxal că acești oameni vin acolo purtând steagul Cehiei, își spun patrioți, dar poartă tricolorul rusesc pe șapcă și strigă sloganuri despre nevoia ca Vladimir Putin să vină la noi și să pună lucrurile la punct. Bănuiesc că nu poți lua astfel de oameni în serios.”

Alte știri
Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile

Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile

Joe Biden și Xi Jinping au căzut de acord, printre altele, să stabilească o linie directă de contact. E un pas înainte în relația bilaterală, după ani de tensiuni.

Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?

Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?

Rezultatele alegerilor din Republica Moldova arată un declin al pro-europenilor, după o campanie marcată de ingerințe ale Moscovei și dezinformări și scandaluri generate de filo-ruși.

Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei

Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei

Ucraina a intrat într-o fază nouă a oboselii de război. Apar tot mai multe semnale ale crizei de personal în armată, neîncrederii în autorități și adaptării dificile a societății la prelungirea războiului.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne

Decizia guvernului bulgar de a taxa suplimentar gazul rusesc a provocat tensiuni cu Ungaria și Serbia, cât și un nou conflict cu președintele pro-rus Rumen Radev.

Polonia: PiS se va agăța de putere chiar și sub un guvern condus de Donald Tusk
Polonia: PiS se va agăța de putere chiar și sub un guvern condus de Donald Tusk

Conservatorii polonezi au pierdut alegerile, dar își mențin pârghiile în stat prin oamenii numiți și legile adoptate cât timp s-au aflat la putere. PiS vrea să profite și de fracționarea adversarilor săi.

Michal Kukawski
24 oct. 2023
Cehia și Rusia, cu ochii pe alegerile din Slovacia
Cehia și Rusia, cu ochii pe alegerile din Slovacia

Alegerile din Slovacia au fost urmărite cu atenție la Praga, întrucât rezultatele pot fi un indiciu privind evoluția viitoare a atitudinii societății civile din Cehia.

Michael Švec
17 oct. 2023
Pârghiile Rusiei în Republica Moldova
Pârghiile Rusiei în Republica Moldova

Războiul din Ucraina a accelarat procesul de detașare a Republicii Moldova de Rusia. După eliminarea dependenței economice și energetice, pârghiile Moscovei sunt propaganda și pro-rușii.

Corneliu Rusnac
16 oct. 2023
Este Polonia pregătită pentru schimbare?
Este Polonia pregătită pentru schimbare?

Opoziția liberală din Polonia speră să întrerupă perioada lungă de guvernare a PiS odată cu alegerile din 15 octombrie. Conservatorii mizează pe înăsprirea tonului față de Ucraina și UE

Michal Kukawski
06 oct. 2023
Viktor Orban dă semne de disperare
Viktor Orban dă semne de disperare

Discursul agresiv ținut de Viktor Orban în parlamentul ungar arată lipsa de soluții la o criză economică amplificată de propriile politici, dar și la izolarea tot mai mare în UE și NATO.

Ioana Dumitrescu
29 sept. 2023