9 mai la Chișinău: gâlceavă politică, nostalgici URSS, unioniști și pro-europeni

9 mai la Chișinău: gâlceavă politică, nostalgici URSS, unioniști și pro-europeni
© EPA-EFE/RAMIL SITDIKOV / HOST PHOTO AGENCY   |   Servicemen of the Armed Forces of the Republic of Moldova march during the military parade in the Red Square in Moscow, Russia, 24 June 2020.

În Republica Moldova, unde jumătate de populație vrea aderarea la Uniunea Europeană iar cealaltă jumătate la Uniunea Euroasiatică, unde numărul adepților unirii cu România crește, dar cel al nostalgicilor după URSS nu pare să scadă, unde marșurile unioniste încă mai provocau confruntări acum câțiva ani, data de 9 mai nu putea să nu fie un nou motiv de competiție între politicieni, dar și de dezbateri în societate, mai ales că o bună parte a acesteia a fost educată în spiritul sovietic al semnificației acestei date.

Chișinău, oraș rusesc sau Basarabia, pământ românesc?

Denumirea limbii de stat în Republica Moldova este un subiect care provoacă controverse de aproape trei decenii, după ce în Constituția din 1994 a fost statuată denumirea de „limbă moldovenească”. De altfel, majoritatea cetățenilor preferă să o numească în acest fel, așa cum au învățat în perioada sovietică, iar unii dintre ei, rusofoni, nici măcar nu o vorbesc.

Denumirea limbii nu este însă nici pe departe singurul subiect care continuă să provoace divergențe în Republica Moldova. Identitatea, istoria, diferite valori provoacă periodic dispute. Data de 28 iunie 1940 este marcată de unii ca începutul ocupației sovietice, de alții ca „ziua eliberării”. La Chișinău nu ar mira pe nimeni să vadă alături de graffiti cu „Basarabia pământ românesc” și „Basarabia e România” inscripția în rusă „Кишинев русский город” (Chișinău oraș rusesc). Acum câțiva ani, marșuri unioniste provocau confruntări la Chișinău și la Bălți.

Potrivit unui sondaj, în 2018 49% dintre respondenți regretau destrămarea Uniunii Sovietice, iar 40% ar fi votat pentru reconstituirea acesteia. În același timp, potrivit cercetărilor sociologice recente, aproximativ 35% ar vota pentru unirea cu România. Numărul unioniștilor este în creștere în ultimii ani, dar, în același timp, numărul nostalgicilor după URSS nu pare să scadă, chiar dacă ponderea celor care au trăit în perioada URSS este tot mai mică.

Nu ar fi de mirare dacă ar exista cetățeni care ar opta pentru ambele variante, considerând că oricare dintre ele ar fi mai bună decât sărăcia și incertitudinea din propriul stat.

„Sfintele” sărbători sovietice

La 23 februarie, în perioada URSS se sărbătorea Ziua Armatei Sovietice, un fel de zi a bărbaților având în vedere că majoritatea acestora erau obligați să facă stagiul militar și era o rușine pentru cei care „ocoleau” respectiva „îndatorire față de patrie”, chiar dacă o făceau din motive de sănătate. Această zi continuă să fie sărbătorită și în prezent, inclusiv de tineri care s-au născut după destrămarea URSS și nu au făcut nici măcar o zi de armată. 

Revoluția bolșevică din octombrie 1917, marcată pe 7 noiembrie, a fost sărbătorită la Chișinău până la începutul anilor 2010, care au marcat și pierderea puterii de către Partidul Comuniștilor care dominase decada anterioară. Comuniștii marcau în cadru festiv și datele de 22 aprilie și 21 ianuarie (ziua de naștere și ziua morții lui Vladimir Lenin), iar într-o zi de 22 aprilie, acompaniat de aplauzele pionierilor cu cravate roșii, fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, primea oficial carnetul de membru al Partidului Comuniștilor, formațiune pe care a părăsit-o, însă, ulterior pentru a prelua conducerea Partidului Socialiștilor, cu o doctrină asemănătoare, promotor al moștenirii sovietice, apropierii de Moscova și curentului moldovenist.

8 martie, 1 mai și 9 mai, sunt în continuare sărbători „cu roșu în calendar” în Republica Moldova. Asta înseamnă că o vânzătoare la chioșcul de ziare are tot dreptul moral să-l apostrofeze pe clientul de genul masculin, dacă acesta își cumpără ziarul în ziua de 8 martie fără ca mai întâi s-o felicite.

Iar 9 mai are o conotație cu totul deosebită…

9 mai și mitologia Marelui Război pentru Apărarea Patriei

Data de 9 mai era marcată în fosta URSS ca Ziua Victoriei, considerându-se că atunci s-a sfârșit cel de-al Doilea Război Mondial, chiar dacă oficial acesta s-a finalizat odată cu capitularea Japoniei pe 2 septembrie 1945. În Europa, războiul se încheiase pe 8 mai, când a capitulat Germania nazistă, doar că la Moscova era deja 9 mai. URSS nu a avut doar propria dată de încheiere a războiului, ci și una de declanșare a acestuia: puțini cetățeni sovietici au știut că a doua conflagrație mondială a început în 1939, atunci când și URSS a participat la dezmembrarea Poloniei, iar ulterior a ocupat statele Baltice, teritoriile românești ale Basarabiei și Bucovinei de Nord și o parte a Finlandei. În URSS se știa că al Doilea Război Mondial a început odată cu invazia nazistă din 22 iunie 1941, iar mulți ruși, dar și cetățeni din alte foste republici sovietice, inclusiv Moldova, cred în continuare acest lucru.

URSS a suferit cele mai mari pierderi umane în al Doilea Război Mondial, estimate la 25 de milioane de morți, așa că, inițial, 9 mai reprezenta mai degrabă o zi de doliu. Ulterior, în contextul Războiului Rece, sărbătoarea a devenit un motiv de etalare a forței Uniunii Sovietice, cu milioane de oameni mobilizați în Piața Roșie din centrul Moscovei și în fiecare localitate de pe cuprinsul URSS pentru a asista la defilări ale forțelor armate și tehnicii militare, exact ca acelea care încă mai pot fi văzute la Moscova și Minsk sau, în afara spațiului fostei Uniuni, la Phenian.

În Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, 9 mai a avut aceeași amploare ca și în restul URSS. Nu exista o localitate cât de mică fără un monument al eroilor sovietici și în care copiii de la mic la mare, toți angajații la stat și colhoznicii să nu fi participat în mod organizat la parada de 9 mai, conduși de fanfare, cu baloane, flori de liliac sau lalele și drapele roșii în mâini. Cei care lipseau nemotivat de la asemenea evenimente riscau să fie penalizați.

Cinematografia, literatura și sistemul de învățământ din perioada sovietică au proslăvit vitejia Armatei Roșii, profesionalismul conducătorilor militari, rezistența din partea populației civile (partizanii), prezentând URSS ca fiind practic singura țară care a înfruntat Germania nazistă.

Astăzi, pentru mulți dintre cei care au prins acea perioadă, 9 mai, pe lângă nostalgia tinereții sau a copilăriei, se mai asociază și cu sentimentul de învingător, de urmași ai bravilor ostași sovietici.

Iar politicienii au știut cum să folosească în propriile interese aceste sentimente...

9 mai post-sovietic în Republica Moldova. Veterani ai Armatei Roșii și veterani ai Armatei Române

După proclamarea Independenței în 1991, 9 mai a continuat să fie sărbătorită în Republica Moldova, iar manifestațiile au revenit la o amploare similară cu cea din perioada sovietică în timpul guvernării comuniste (2001-2009). Ziua a început însă, să fie marcată de controverse.

Chiar în perioada guvernării comuniste, fostul primar liberal al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a încercat să îi pună pe picior de egalitate pe veteranii care au luptat în armata sovietică cu cei care au luptat în armata română. În anul de ocupație dintre 28 iunie 1940 și 22 iunie 1941, sovieticii mobilizaseră bărbați apți de luptă, iar România a făcut același lucru odată ce Basarabia a revenit sub controlul său; presa a scris chiar și despre cazuri ale unor basarabeni care au luptat în ambele armate. În perioada sovietică nu se spunea nimic de veteranii armatei române și din motive lesne de înțeles aceștia preferau să își ascundă trecutul.

Decizia lui Chirtoacă a fost criticată de politicieni de stânga, iar Igor Dodon i-a numit în 2015 pe veteranii armatei române „criminali SS”, în contextul dezbaterilor din Parlament  asupra unei inițiative legislative.

Începând cu anul 2010, 9 mai a fost deseori subiectul unor dispute politice. Tonul a fost dat de prima alianță declarată pro-europeană, venită la guvernare la câteva luni după așa-numita „Revoluție Twitter” din aprilie 2009.  Moscova se pregătea să marcheze cu fast aniversarea a 65-a de la „Marea Victorie”. Președintele interimar, liberalul Mihai Ghimpu a refuzat inițial să detașeze un contingent militar care să participe la parada din Piața Roșie. După discuții aprinse în cadrul Alianței pentru Integrare Europeană, militarii moldoveni au mers la Moscova, dar Ghimpu a refuzat să-i însoțească.

Cinci ani mai târziu, președintele de atunci, Nicolae Timofti, nu a trimis nici militari la Moscova și nici el nu a mers. În schimb, în 2020, în pofida pandemiei de Coronavirus, succesorul lui Timofti, Igor Dodon, a mers la parada care a avut loc la 24 iunie, iar în Piața Roșie au defilat și militarii moldoveni.

Ziua Victoriei vs. Ziua Europei

Și manifestațiile de 9 mai la Chișinău au provocat dispute politice. Principalul motiv de gâlceavă între partidele politice a fost Piața Marii Adunări Naționale - cel mai mare spațiu deschis din centrul Chișinăului, care are și o valoare simbolică, pentru că în anii '90 aici au avut loc marile manifestații care au condus la proclamarea Independenței, la 27 august 1991.

La un moment dat, Partidul Liberal anunța că a rezervat PMAN, dar și alte câteva locații din centrul Chișinăului, pentru 100 de ani, în preajma zilei de 9 mai, pentru ca în această zi să fie marcată Ziua Europei. Pe de altă parte, socialiștii anunțau că au rezervat PMAN de 9 mai până în anul 2025. Cu toate acestea, în 2018 au cedat piața Partidului Democrat ca să organizeze un concert și cu ocazia Zilei Europei, și a Zilei Victoriei.

De altfel, tot în timpul guvernării PDM, în 2016, de 9 mai, în PMAN a fost organizată o expoziție de tehnică militară din dotarea armatei SUA, ceea ce a provocat nemulțumirea partidelor pro-ruse. Iar în 2017, a fost introdusă oficial în lege prevederea că de 9 mai este marcată și Ziua Victoriei și Ziua Europei.

Disputele, controversele și acuzațiile reciproce în legătură cu 9 mai, continuă. Conotația zilei de 9 mai a fost  subiect de dezbateri și în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din toamna anului trecut. Igor Dodon o acuza pe Maia Sandu că va interzice marcarea Zilei Victoriei de 9 mai și o va înlocui cu Ziua Europei. Maia Sandu a ieșit victorioasă din confruntarea politică și, cel puțin în prima jumătate de an de mandat, nu a „atentat” la semnificația zilei de 9 mai. În schimb, socialiștii au elaborat o inițiativă legislativă prin care încearcă să excludă marcarea Zilei Europei pe 9 mai, considerând că astfel este diminuată importanța Zilei Victoriei.

Și în acest an, socialiștii au anunțat o suită de evenimente dedicate Zilei Victoriei, iar Delegația UE la Chișinău, precum și ambasade ale statelor membre vor organiza diferite evenimente, majoritatea culturale, pe parcursul lunii mai, dedicate Zilei Europei.

Gâlceava politicienilor, bucuria cetățenilor

La mai bine de 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, în Republica Moldova ziua de 9 mai este în continuare unul din motivele de gâlceavă politică, fiind privită diferit de diferiți reprezentanți ai societății. Nu există o poziție oficială în această privință, iar totul depinde de contextul politic și de cei aflați pentru moment la guvernare. Însă fie că marchează Ziua Europei, fie că sărbătoresc Ziua Victoriei, cetățenii Republicii Moldova se bucură de o zi liberă de 9 mai, la fel cum se bucură de zile libere și de Crăciunul pe stil nou, pe 25 decembrie, și de Crăciunul pe stil vechi, pe 7 ianuarie, indiferent de ritul Bisericii de care țin.

 

Alte opinii
Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul din Ucraina sporește decalajul dintre elitele bogate ale Rusiei și majoritatea populației. În același timp, a fost lansat un proces de redistribuire a resurselor și direcționare a acestora către cei loiali regimului Putin.

De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

În timp ce în diferite capitale europene asistăm la proteste de amploare, în Bulgaria, unde există o tradiție a protestelor, reformiștii par apatici, după ani de blocaj politic și revenirea partidelor-sistem la putere.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Timp citire: 9 min

Urmareste-ne si pe Google News

Mai multe
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni

Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.

Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc
Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc

Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?

Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!
Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!

Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului.

Cezar Manu
29 ian. 2025
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni geopolitice, incertitudini economice și amenințări externe, Polonia își propune să o direcționeze către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și consolidării solidarității dintre statele membre.

Michal Kukawski
28 ian. 2025
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut

Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.

Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”
Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”

Am întâlnit, la Hora Unirii, printre adepții lui Călin Georgescu, un amestec de misticism naționalist, teorii ale conspirației, narațiuni false rusești și credința că „președintele ales” e un soi de figură mesianică ce va transforma România într-un Dubai.

Ariana Coman
25 ian. 2025