FAKE NEWS: Ședința comună a guvernelor de la București și Chișinău, un nou pas spre anexarea Republicii Moldova de către România

CHIȘINĂU: Ședința comună a guvernelor de la Chișinău și București reprezintă un nou pas spre anexarea Republicii Moldova de către România, potrivit unei platforme de analiză din Rusia. Aceasta reia și vechile narațiuni false privind existența unui popor moldovenesc diferit de și mai vechi decât cel român.  

ȘTIRE: „Componenta umanitar-economică devine prioritară pentru politica României când vine vorba de Republica Moldova. Bucureștiul se laudă pentru fiecare ajutor pe care îl oferă pentru a-și crea imaginea de prieten care se cunoaște la nevoie. Însă problemele economice ale Moldovei reprezintă consecința directă a politicii sale pro-românești, din a cărei cauză colaborarea Chișinăului cu Uniunea economică euroasiatică este redusă la minim.

Republica Moldova și-a proclamat chiar și independența în 1991 în favoarea și cu susținerea României. Se presupunea că Moldova independentă va supraviețui datorită colaborării cu România, iar condiția obligatorie a acestei colaborări era minimizarea contactelor economice, politice, culturale cu Rusia. Au trecut 31 de ani și se poate constata că din punct de vedere economic miza pe România a fost greșită.

Bucureștiul pregătește anexarea treptată a Moldovei. Bucureștiul și Chișinăul realizează proiecte comune în energetică, apărare, cultură. Ședința comună a guvernelor celor două state este încă un pas spre privarea Moldovei de suveranitate de stat. Aceasta va duce la revizuirea hotarelor în Europa de Est, iar absorbția Moldovei de către România, stat membru NATO, va însemna atragerea automată a Moldova în NATO”.

[...]

În locul unionismului agresiv Bucureștiul a trecut la tactica de „soft power” și excluderea continuă a limbii moldovenești nu doar din circuitul oficial, dar și din conștiința moldovenilor. Aceasta în condițiile în care Moldova ca stat și moldovenii ca popor sunt mai vechi decât România și românii și au mai multe drepturi la superioritatea istorică.

Sondajele relevă dezamăgirea moldovenilor față de ideea unirii. Acest fapt a determinat Bucureștiul să treacă la un nou format de lucru pe această direcție”.

NARAȚIUNI: 1. Bucureștiul și actuala guvernare de la Chișinău pregătesc unirea Republicii Moldova cu România, iar ședința comună a celor două guverne este un pas important în această direcție. 2 Republica Moldova și-au proclamat independența față de URSS în interesul României și cu contribuția acesteia. 3. După independență, Republica Moldova a avut o politică pro-românească, inclusiv în domeniul economic, care a îndepărtat-o de Est și s-a dovedit păguboasă. 4. Există un popor și o limbă moldovenească distincte și mai vechi decât poporul și limba română. 5. În pofida insistențelor Bucureștiului, ideea unirii este tot mai nepopulară printre cetățenii Republicii Moldova.

CONTEXT/ETOS LOCAL: La Chișinău a avut loc, pe 11 februarie, cea de-a cincea ședință comună a Guvernelor Republicii Moldova și România, urmată de semnarea a 13 acorduri și înțelegeri bilaterale privind, printre altele, acordarea unei asistențe financiare nerambursabile Republicii Moldova în valoare de 100 de milioane de euro pentru proiecte și inițiative în diferite domenii, reducerea sau anularea tarifelor de roaming, construcția unui pod peste Prut la Ungheni, consolidarea podului de la Giurgiulești (Galați), etc.

Relațiile Republicii Moldova cu România au fost privite întotdeauna cu suspiciune la Moscova, dat fiind contextul istoric, în condițiile în care actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost parte componentă a spațiului românesc, fiind anexat de Rusia țaristă în 1812. O posibilă (re)unire a Republicii Moldova cu România a devenit una dintre „sperietorile” pe care propaganda rusă, dar și unii politicieni de la Chișinău le folosesc pentru a alimenta fobiile unei părți a societății, în special minoritățile naționale.

Narațiunile despre unirea(anexarea) Republicii Moldova, pierderea statalității, alături de cele privind posibila aderare a Republicii Moldova la NATO (chiar dacă nu este pregătită pentru asta, astfel încât nici nu ar fi acceptată în Alianță), pericolele pe care le comportă apropierea de UE, existența limbii moldovenești (promovată intens începând cu perioada sovietică) sunt des utilizate de presa rusă, politicieni de la Moscova și cei filorusi de la Chișinău, ceea ce perpetuează divizarea societății.

OBIECTIV: Să prezinte România ca un stat revanșard, care aspiră la anexarea Republicii Moldova, iar actuala guvernare pro-europeană ca pe una care se conduce de interesele Occidentului, în detrimentul celor naționale. Să inoculeze ideea că sărăcia, crizele economice și rateurile Republicii Moldova sunt cauzate de intenția de a se alinia standardelor occidentale. Să revină asupra elucubrațiilor despre existența limbii moldovenești ca fiind „mama” limbii române.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Ședințele comune de guvern au loc periodic începând cu anul 2012, dar nici la vreuna  dintre aceste ședințe, nici în convorbiri oficiale nu s-a pus în discuție problema unirii celor două state, România fiind prima țară care a recunoscut Independența Republicii Moldova.

Republica Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991, la fel cum au făcut toate cele 15 state din fosta URSS, în contextul perestroikăi și a destrămării Uniunii. În anii care au urmat, guvernările de la Chișinău au dus o politică destul de fidelă față de Moscova – spre deosebire de statele baltice, care își obținuseră independența mai devreme și au optat de la bun început pentru o apropiere de Occident, fiind admise în UE și NATO – și au decis aderarea la Comunitatea Statelor Independente, controlată de Rusia.

Comerțul Republicii Moldova a rămas profund dependent de Rusia, ceea ce a și provocat criza economică din 1998, probabil cea mai gravă cu care s-a confruntat țara în anii de după independență. În ultimii șapte ani România a devenit principalul partener comercial și principala piață de desfacere a mărfurilor moldovenești, dar asta s-a întâmplat după ce Rusia a impus sancțiuni și taxe suplimentare mărfurilor moldovenești în mai multe rânduri, ultima dată după semnarea de către Chișinău a Acordului de asociere cu UE.

Teoria despre existența limbii moldovenești, distinctă de limba română iar, mai nou, ca fiind chiar cea de la care provine limba română, reprezintă o continuare a propagandei sovietice din perioada interbelică. Atunci Moscova a creat o entitate statală artificială la est de Nistru – Republica Autonomă Socialistă Moldovenească –  gândită ca un cap de pod pentru anexarea Basarabiei; pentru a-și justifica pretențiile teritoriale și a submina statul român, sovieticii au inventat tezele privind existența a două popoare și două limbi. Aceste teze au fost promovate intens de unele guvernări de la Chișinău după independență, când a fost editat chiar și un dicționar româno-moldovenesc.

Chiar dacă nu reprezintă o opțiune pentru majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, sondajele atestă o creștere a numărului adepților unirii cu România. Potrivit unei cercetări sociologice prezentate săptămâna trecută, 34,4% dintre respondenți ar vota pentru unire, de zece ori mai mulți decât în urmă cu un deceniu. De asemenea Barometrul Opiniei Publice, cel mai cunoscut sondaj din Republica Moldova arăta că numărul adepților unirii s-a dublat din 2015.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Vineri, 11 februarie a avut loc o nouă ședință comună a guvernelor Republicii Moldova și România la care a fost accentuată „o deschidere fără precedent” pentru relațiile dintre cele două state.