2024: Anul „Marii resetări"?

Monitor Fake News Nr. 81: Minciuni în campaniile electorale din Franța, UK și SUA

O persoană își verifică mobilul în timp ce se încarcă informații despre cum pot fi combătute știrile false, New Delhi, India, 02 Mai 2019
© EPA-EFE/HARISH TYAGI   |   O persoană își verifică mobilul în timp ce se încarcă informații despre cum pot fi combătute știrile false, New Delhi, India, 02 Mai 2019

Holzstock Festival

În Franța, propaganda pro-Kremlin a ajuns în stradă, în Marea Britanie, dezinformările și știrile false au fost răspândite prin TikTok iar, în SUA, Donald Trump a mințit în dezbaterea cu Joe Biden.

Impactul propagandei pro-Kremlin asupra alegerilor din Franţa

euronews.com / 8 iul. 2024;

Eşecul partidului Adunarea Naţională în turul doi al alegerilor anticipate din Franţa i-a dezamăgit nu doar pe extremiştii de dreapta din Hegaxon, ci şi pe propagandiştii Moscovei. Kremlinul a aratat că preferă atitudinea mai prietenoasă a formaţiunii conduse de Marine Le Pen susţinerii ferme pro-ucrainene a preşedintelui Emmanuel Macron. Partidul cunoscut anterior ca Frontul Naţional a cultivat subtil legăturile cu Vladimir Putin şi a susţinut anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014. Recent, Jordan Bardella - candidatul partidului la funcţia de prim-ministru – a declarat că se opune trimiterii de arme cu rază lungă de acţiune Kievului. Potrivit analiştilor, succesul neaşteptat al Adunării Naţionale la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie - când a obţinut 31% din voturile francezilor, confirmat apoi în primul tur al legislativelor din 30 iunie, se datorează în bună măsură şi intensei campanii online de influenţare a votului dusă de Moscova. Dintre cele peste 4.400 de postări identificate începând din noiembrie anul trecut de gruparea antibot4navalny, specializată în analiza activităţii boţilor ruşi, marea majoritate au vizat publicul din Franţa şi Germania. Numărul de postări săptămânale a variat între 100 şi 200, cu excepţia săptămânii 5 – 11 mai, când a scăzut drastic. Deloc întâmplător, dat fiind că atunci Rusia a celebrat Ziua Victoriei, o sărbătoare publică majoră. Apoi, conţinutul dezinformărilor s-a concentrat asupra alegerilor europene, continuând cu alegerile parlamentare convocate intempestiv de preşedintele Macron. Trei sferturi din postările dedicate publicului francez în săptămâna dinaintea votului din 30 iunie s-au concentrat fie pe criticarea lui Macron, fie pe stimularea sprijinului pentru extremiştii Adunării Naţionale. Paginile Agenţiei France Presse, canalului de ştiri BFM TV şi săptămânalului Le Point au fost falsificate pentru a legitima criticile aduse preşedintelui Franţei ca fiind critici ale presei tradiţionale.De exemplu, un titlu al unui articol din 25 iunie clama că „Liderii noştri nu au habar cum trăiesc francezii obişnuiţi, dar sunt gata să distrugă Franţa în numele ajutorului pentru Ucraina”. Un alt site, prezentat în mod fals ca aparţinând partidului lui Macron, s-a oferit să plătească 100 de euro, inserând link-uri către adevăratul site al partidului. Campania de dezinformare pro-rusă nu s-a limitat însă doar la spaţiul virtual. La începutul lui iunie, la baza Turnului Eiffel au fost descoperite cinci sicrie umplute cu ipsos, acoperite cu drapelul Franţei şi purtând inscripţia „Soldaţii francezi în Ucraina”.

 

Ca şi în cazul Stelei lui David pictată pe faţadele unor clădiri pariziene sau al vandalizării Memorialului dedicat celor care şi-au riscat viaţa pentru a salva evrei francezi în cel de-Al Doilea Război Mondial, fotografii ale acestor incidente au fost larg distribuite pe reţelele sociale de pe conturi false legate de site-uri pro-ruse. De altfel, potrivit unui document publicat de Le Monde, serviciile de securitate locale au descoperit conexiuni între cei trei suspecţi arestaţi în cazul sicrielor de la Turnul Eiffel şi gruparea responsabilă de vandalizările antisemite. Între timp, serviciul de informaţii francez l-a identificat pe Serghei Kirienko, director al agenţiei ruse de stat Rosatom şi fost prim-ministru al Rusiei în 1998, ca fiind în spatele operaţiunii. Luna trecută, Biroul pentru Jurnalism de Investigaţie (TBIJ) şi organizaţia Tow Center au dezvăluit o altă operaţiune de influenţă asociată Kremlinului: un site în limba franceză, denumit „Vérité Cachée”, care publică videoclipuri deepfake realizate în stil rusesc, menite să creeze un curent de opinie anti-ucrainean în rândurile francezilor.

 

Unul dintre clipuri pretindea că soţia preşedintelui Zelenski ar fi cumpărat recent o maşină sport Bugatti Tourbillon cu 4,5 milioane de euro. Atât videoclipul, cât şi pretinsa dovadă a achiziţiei s-au dovedit a fi false. Site-ul „Vérité Cachée”, ca şi cel asemănător botezat „France en Colère”, a fost creat la mai puţin de două săptămâni după ce Emmanuel Macron a anunţat alegerile anticipate. Tirul de ştiri false a vizat şi armata franceză, precum şi legăturile strânse ale Franţei cu Ucraina. Dezinformările au promovat ideea că relaţiile apropiate cu Kievul pun în pericol sănătatea publică prin expunerea la o eventuală epidemie de tuberculoză, boală adusă de ucrainenii refugiaţi în Franţa. 

TikTok, principalul vehicul al dezinformărilor  electorale din Marea Britanie

bbc.com / 3 iul. 2024; reuters.com / 20 feb. 2024;

Succesul înregistrat de TikTok în rândul tinerilor din Marea Britanie a transformat reţeaua de socializare într-un veritabil câmp de luptă electorală înaintea alegerilor-cheie din 4 iulie. Permisivitatea platformei a facilitat, pe lângă răspândirea unor montaje amuzante, o abundenţă de memeuri cu conţinut înşelător sau chiar mincinos distribuite masiv, de la studenţi la activişti politici şi de la umorişti la conturi anonime şi boţi. Mai multe videoclipuri care au adunat sute de mii de vizualizări au promovat zvonuri neîntemeiate privind un presupus scandal care l-ar fi determinat pe premierul conservator  Rishi Sunak să convoace alegeri anticipate.

Un alt clip, realizat cu ajutorul Inteligenţei Artificiale, îl înfăţişa pe Sunak spunând „vă rog nu ne votaţi, că o să fim evisceraţi!” Un montaj aparent convingător conţinea afirmaţii nedovedite despre modul în care liderul conservator cheltuieşte banii publici, inclusiv despre cum le va trimite „colegilor grămezi de bani”. Alte clipuri generate artificial încercau să acrediteze ideea că Sunak doreşte  să impună serviciul militar obligatoriu pentru tinerii de peste 18 ani, care ar urma să fie trimişi în zone de conflict, precum Ucraina şi Gaza. Din tabăra cealaltă, postările menite să-i discrediteze pe laburişti le atribuiau acestora afirmaţii false sau înşelătoare privind imigraţia, drepturile transgender, Brexit, mergând până la intenţia desfiinţării armatei. Mai multe clipuri au reluat acuzaţiile nefondate formulate în 2022 de premierul Boris Johnson la adresa lui Keir Starmer, care în 2009 - ca şef al Parchetului Public - ar fi decis să nu-l pună sub acuzare pentru multiple agresiuni sexuale pe prezentatorul de televiziune Jimmy Savile, între timp decedat. Ca pretinsă probă a relaţiei de prietenie dintre Starmer şi Savile a fost distribuită o fotografie modificată digital în care aceştia apar împreună.

 

 

Deşi o parte din postări avertizează asupra caracterului lor satiric sau parodic, comentariile arată că unii utilizatori le iau în serios, confundându-le cu informaţiile autentice. Clipurile au fost depistate  ca parte a proiectului „BBC’s Undercover Voters”, care a constat în crearea a 24 de profile fictive pe cele mai importante reţele de socializare, pornind de la datele şi analizele furnizate de Centrul Naţional de Cercetări Sociale (Natcen). Profilurile imaginare acoperă o gamă largă de alegători din circumscripțiile electorale britanice, oferind o perspectivă asupra conținutului promovat pentru diferite tipuri de persoane. Toate profilurile sunt private şi nu afişează prieteni. Ele „apreciază”, „urmăresc” şi „vizionează” conţinut relevant pentru trăsăturile lor de caracter, bazat pe cercetările Netcen. Experimentul a arătat că, deşi pe toate platformele s-a înregistrat un aflux substanţial de conţinut politic, TikTok a găzduit cele mai animate conversaţii, în special în rândul alegătorilor mai tineri. Platforma a înregistrat un spor exploziv de audienţă faţă de precedentele alegeri. Potrivit autorităţii de reglementare Ofcom, TikTok a fost în 2023 sursa de ştiri din Marea Britanie cu cea mai mare creştere pentru al doilea an consecutiv. Mai mult, fiecare al zecelea tânăr britanic o consideră principala sursă de ştiri.

Donald Trump – campionul minciunilor în dezbaterea cu Joe Biden

cnn.com / 28 iun. 2024; apnews.com / 29 iun. 2024; theguardian.com / 28 iun. 2024; france24.com / 28 iun. 2024

Este un fapt obişnuit ca politicieni din toată lumea să facă în campanile electorale promisiuni fără acoperire sau pe care le vor ignora ori de care se vor dezice ulterior. Dezbaterea prezidenţială din 27 iunie – prima din istoria americană între un preşedinte în funcţie şi predecesorul său - a prilejuit însă o multitudine de afirmaţii înşelătoare sau neadevărate rostite de cei doi candidaţi, în condiţiile în care regulile dezbaterii stabilite de CNN nu au permis semnalarea şi demontarea în timp real a afirmaţiilor false. Aşa cum s-a anticipat, republicanul Donald Trump s-a detaşat net în materie de mistificări, în timp ce Joe Biden a preferat exagerările şi cosmetizarea  propriilor realizări.

 

Cea mai grosolană minciună emisă de Trump priveşte asaltul susţinătorilor săi asupra Capitoliului în 6 ianuarie 2021. Fostul preşedinte a minimalizat evenimentul, spunând că în clădirea legislativului american au pătruns „relativ puţini oameni” şi că „în multe cazuri au fost introduşi de poliţie”. Afirmaţia este contrazisă de realitate. Cel mai grav atac asupra sediului simbol al puterii americane de mai mult de 200 de ani este documentat în detaliu cu imagini filmate, fotografii şi mărturii individuale. Toate probează că la insurecţie au participat mii de oameni care s-au angajat în confruntări violente cu poliţia, soldate cu cinci morţi şi sute de răniţi. Peste 1.400 de persoane au fost puse sub acuzare, dintre care 850 şi-au recunoscut vinovăţia iar 200 au fost condamnate în instanţă. Donald Trump a reluat în cursul dezbaterii şi o altă teorie, potrivit căreia s-ar fi „oferit” să-i trimită în ajutor preşedintei de atunci a Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi 10.000 de soldaţi din Garda Naţională, dar politiciana Partidului Democrat l-ar fi refuzat. În fapt, evaluarea oportunităţii intervenţiei Gărzii Naţionale în perimetrul Capitoliului este stabilită de aşa-numitul „Capitol Police Board”, un consiliu din care fac parte reponsabilii cu securitatea complexului şi ai fiecăreia dintre cele două Camere legislative. Or, aceştia nu au considerat necesar ajutorul Gărzii decât după pătrunderea atacatorilor şi izbucnirea violenţelor în interiorul clădirii. Pe de altă parte, atribuţiile preşedintei Nancy Pelosi erau similare celor ale omologului ei de la Senat, liderul majorităţii republicane Mitch McConnell.

Legat de momentul asaltului suporterilor săi asupra Capitoliului, Donald Trump a mai susţinut că „în 6 ianuarie (2021) am avut cel mai scăzut nivel al taxelor din istorie”. O afirmaţie fără fundament, după cum arată simpla trecere în revistă a fluctuaţiei taxării veniturilor în Statele Unite, începând cu instituirea acestuia în 1913. Nivelul taxelor în 1920 – chiar înainte de Marea Recesiune – rămâne cel mai scăzut din istoria americană. Pe de altă parte, creşterea taxelor în ultima sută de ani a fost generată de necesitatea modernizării ţării şi sporul substanţial al populaţiei. La fel ca în toate ţările dezvoltate, în America au fost introduse taxe privind protecţia mediului, a forţei de muncă, tranzacţiile financiare şi alte aspecte ale activităţii de zi cu zi. Şi tot despre taxe, Trump l-a acuzat pe Biden că doreşte creşterea de patru ori a impozitării. În realitate, actualul preşedinte vrea să prevină creşterea taxelor pentru cetăţenii cu venituri de până la 400.000 de dolari anual, ceea ce reprezintă marea majoritate a americanilor. Mai mult, creşterile de taxe prevăzute în proiectul de buget propus de Biden vizează în special marile corporaţii şi pe cei foarte bogaţi. În acelaşi timp, tăierile de taxe individuale operate de Trump în 2017 vor expira în 2025, pentru că legiferarea lor nu a fost deplin fundamentată economic.

 

Una dintre cele mai stridente minciuni lansate de Trump în timpul dezbaterii se referă la protecţia mediului. Fostul preşedinte a afirmat că în mandatul său s-au obţinut cele mai mari realizări în domeniu şi că el este un militant activ pentru  apa şi aerul să fie „imaculate”. Şi asta în condiţiile în care, ca preşedinte, Trump a anulat unele prevederi din Legea apei curate, a relaxat reglementările privind companiile de cărbune, petrol şi gaze şi a scos SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. În 2020, Trump a respins consensul ştiinţific potrivit căruia schimbările climatice au avut un rol important în declanşarea incendiilor de vegetaţie din California. Deasemenea, Trump a ignorat constant avertismentele specialiştilor în privinţa pericolului schimbărilor climatice, încercând să impună scăderi drastice ale fondurilor alocate Agenţei Americane pentru Protecţia Mediului. Tăierea finanţării a fost blocată de congresmenii democraţi şi republicani.

În chestiunea controversată a avorturilor, Donald Trump a afirmat că „problema pe care o au (democraţii) este că sunt radicali, pentru că vor să ia viaţa unui copil în luna a opta, luna a noua şi chiar după naştere, după naştere!” Afirmaţia lui Trump este cel puţin inexactă. Infanticidul este incriminat în toate statele americane, neexistând nicăieri o lege care să permită uciderea unui copil după naştere. Avocaţii dreptului la avort susţin că termeni precum „avorturi întârziate” sunt de fapt o încercare de a stigmatiza avorturile făcute după primele luni de sarcină. În realitate, avorturile efectuate mai târziu sunt extrem de rare. Potrivit Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, mai puţin de 1% din totalul avorturilor din Statele Unite în 2020 au fost făcute la 21 de săptămâni sau mai târziu. Experţii în sănătate spun că avorturile în timpul sarcinilor avansate sunt de regulă consecinţa unor complicaţii serioase, cum ar fi anomaliile fetale, care pun în pericol viaţa femeii sau a fătului. Ei subliniază că în cele mai multe astfel de cazuri este vorba de sarcini dorite.

Donald Trump l-a învinovăţit pe Joe Biden şi în privinţa deţinerii în Rusia a jurnalistului american Evan Ghershkovich, acuzat de spionaj: „Ar fi trebuit să-l eliberăm de multă vreme, dar probabil că Putin pretinde miliarde şi milarde de dolari, pentru că ştie că tipul ăsta (Joe Biden – n.n) plăteşte de fiecare dată.” Afirmaţia că preşedintele american plăteşte orice răscumpărare „de fiecare dată” e lipsită de temei. În primul rând, nu există nicio dovadă că Vladimir Putin ar fi cerut vreo sumă de bani în schimbul eliberării lui Gershkovich. Pe de altă parte, la fel ca în timpul administraţiei Trump, negocierile din mandatul lui Biden privind eliberarea unor americani aflaţi în detenţie sau luaţi ostatici în terţe ţări s-au finalizat prin schimburi de prizonieri, nu prin plata de răscumpărări. Este posibil ca Trump să fi făcut aluzie la o înţelegere din 2023, prin care Statele Unite au obţinut eliberarea a cinci americani deţinuţi în Iran, acceptând transferul unor active iraniene îngheţate din bănci sud-coreene în bănci din Qatar. Însă în acel caz accesarea acelor conturi a fost restricţionată, fiind permisă doar pentru achiziţionarea de bunuri cu caracter umanitar, cum ar fi medicamente sau alimente.

În încercarea de a atrage simpatia alegătorilor de culoare, Trump l-a descris pe Biden ca fiind un vechi duşman al acestora: „Ceea ce (Biden) a făcut populaţiei de culoare este oribil, inclusiv faptul că de 10 ani îi numeşte «super-prădători»… Nu putem uita aşa ceva - «super-prădători»… Şi ei s-au simţit foarte jigniţi din cauza asta.” Această acuzaţie - pe care Trump o tot repetă începând cu campania din 2020 - este complet nefondată. Termenul „super-prădători” a fost folosit de Hillary Clinton în 1994, când – în calitate de „primă doamnă” – a pledat în favoarea proiectului de lege „Crime Bill” pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor violente, la care democratul Joe Biden a fost coautor. Biden a avertizat atunci într-un discurs asupra „prădătorilor”, desemnând astfel criminalii extrem de periculoşi, fără  nicio conotaţie rasială.

 

Tema imigraţiei ilegale i-a prilejuit lui Donald Trump un alt atac frontal la adresa preşedintelui Biden: „El este cel care a omorât oameni cu o graniţă precară inundată de sute de mii de oameni care mor şi care-i ucid pe cetăţenii noştri după ce intră în ţară”. Afluxul de imigranţi ilegali care pătrund în masă în Statele Unite de-a lungul graniţei sudice este pretextul a numeroase afirmaţii false sau înşelătoare lansate de Trump. De pildă, el a susţinut adesea – fără dovezi – că alte ţări îşi golesc închisorile şi instituţiile de sănătate mintală, trimiţând infractorii sau bolnavii în Statele Unite. Liderul republican mai pretinde că influxul de imigranţi a provocat o explozie a criminalităţii în SUA, deşi statisticile arată că infracţiunile violente sunt în scădere. Au existat recent crime barbare intens mediatizate, atribuite imigranţilor ilegali, dar statisticile FBI nu diferenţiază infracţiunile în funcţie de statutul agresorilor şi nici nu există vreo dovadă a înmulţirii actelor criminale comise de imigranţi, fie de-a lungul frontierei cu Mexic, fie în oraşele cu un număr mare de imigranţi, precum New York. Studiile arată că persoanele aflate ilegal în ţară suferă mai puţine arestări pentru violenţe, droguri şi jafuri decât nativii americani. Texas este singurul stat care clasifică infracţiunile în funcţie de statutul de imigrant al autorilor. Un studiu din 2020 al Academiei Naţionale de Ştiinţe a constatat că rata criminalităţii este mai mică în rândul celor aflaţi ilegal în Statele Unite decât printre imigranţii legali sau nativii americani. Pe de altă parte, un anumit nivel de infracţionalitate este inerent, având în vedere populaţia substanţială de imigranţi. Centrul de Cercetări Pew estimează că în 2021 în SUA trăiau ilegal în SUA aproximativ 10,5 milioane de persoane, un număr care a crescut simţitor în ultimii ani. În 2022, Biroul american de Recensământ estima populaţia născută în străinătate la 46,2 milioane, ceea ce înseamnă aproape 14% din total.

O altă afirmaţie incorectă făcută de Donald Trump în dezbaterea televizată priveşte economia americană, pe care a spus că a lăsat-o la cel mai ridicat nivel din istoria SUA. În primul rând, pandemia Covid-19 a declanşat în timpul mandatului său o puternică recesiune. Pentru a stabiliza economia, guvernul s-a împrumutat în 2020 cu 3.100 de miliarde de dolari. Mai grav, atunci când a părăsit Casa Albă, Trump a lăsat mai puţine locuri de muncă decât la preluarea funcţiei. Chiar dacă eliminăm dificultăţile create de pandemie, datele Biroului de Analize Economice arată că creşterea economică medie în primii trei ani de mandat ai lui Trump a fost de 2,67%, net inferioară mediei de 4% înregistrată în cele două mandate ale lui Bill Clinton, între 1993 şi 2001. În plus, creşterea la zi a economiei americane sub preşedinţia lui Biden este superioară celei din perioada lui Trump. Fostul preşedinte a înregistrat o rată a şomajului de 3,5% înainte de pandemie, dar participarea forţei de muncă din categoria 25-54 de ani – care reprezintă nucleul populaţiei apte de muncă – a fost mai mare nu doar în mandatele lui Clinton, ci şi în mandatul lui Biden. Un alt motiv de laudă pentru Trump este nivelul scăzut al inflaţiei din mandatul său, exemplul favorit fiind preţul benzinei, de doar 1,77 dolari pentru un galon. Fostul preşedinte ignoră voit faptul că acest preţ a fost înregistrat în plină pandemie, când circulaţia maşinilor a fost extrem de redusă. De altfel, toate preţurile scăzute din acea perioadă excepţională au avut la origine criza sanitară globală şi nu politicile economice promovate de Donald Trump.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Horia Grușcă

Horia Grușcă




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 16 min
PressOne: Mircea Geoană a plagiat din doi președinți americani
PressOne: Mircea Geoană a plagiat din doi președinți americani

Secretarul-general adjunct al NATO, posibil candidat la președinția României, a preluat fără a cita, în lucrarea de doctorat susținută la ASE, din rapoartele prezentate Congresului american de președinții Bill Clinton și George W. Bush, potrivit unei investigații realizate de Emilia Șecan pentru PressOne.

Veridica
Veridica
01 Jul 2024
Scena politică a Bulgariei, zguduită de o bombă Tik-Tok
Scena politică a Bulgariei, zguduită de o bombă Tik-Tok

Pe fondul oboselii cauzate alegătorilor de șirul nesfârșit de alegeri, ultimul scrutin din Bulgaria a prilejuit ascensiunea unui nou partid naționalist, „Măreția”, în timp ce GERB, partidul condus de Boiko Borissov, și-a menținut trendul ascendent.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
14 Jun 2024
Extrema dreaptă bea șampanie în UE, dar UE are alte treburi
Extrema dreaptă bea șampanie în UE, dar UE are alte treburi

Creșterea dreptei radicale în unele state membre nu va avea consecințe în anii următori, dat fiind că Parlamentul și Comisia rămân dominate de centriști. Pe termen lung, pot apărea curente care să reconfigureze UE.

Iulian Comănescu
Iulian Comănescu
10 Jun 2024
Calmul aparent al alegerilor europene și furtuna de după
Calmul aparent al alegerilor europene și furtuna de după

Comisia Europeană va fi, probabil, formată în urma consensului moderaților – populari, socialiști și ALDE/Renew – dar virajul Europei spre dreapta, chiar radicală, este indiscutabil.

Iulian Comănescu
Iulian Comănescu
06 Jun 2024