Lituania cere mai mult ajutor financiar pentru întărirea graniței cu Belarusul, în timp ce Polonia a trimis peste 900 de militari pentru securizarea frontierei sale.
Pentru moment prioritatea Atenei este evacuarea cetăţenilor europeni şi a afganilor care au colaborat în trecut cu forţele armate elene în cadrul misiunilor NATO. Lideri europeni spun că UE trebuie să-i primească pe afganii care fac obiectul unei ameninţări imediate și le cer statelor membre să-şi accelereze operaţiunile de preluare de refugiaţi pe teritoriile lor.
Presa pro-Kremlin a folosit subiectul retragerii trupelor SUA din Afganistan și preluării controlului talibanilor asupra unei părți însemnate a teritoriului acestui stat pentru a descuraja eforturile euroatlantice ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova.
David Sassoli: „Avem o responsabilitate; Comisia Europeană poate autoriza o repartizare egală a afganilor între statele membre, iar acest lucru se poate realiza rapid“.
Asociaţia jurnaliştilor belaruşi susține că cel puţin 30 de jurnalişti se află în închisorile din țară şi că poliţia efectuează anchete penale împotriva altor 50 de membri ai presei.
Lituania nu se află pe rutele obișnuite ale migrației din Orientul Mijlociu și, între 2017 și 2020, a primit mai puțin de 90 de migranți anual; în 2021, însă, numărul celor care au încercat să intre în țară a crescut, brusc, la 4000.
În aprilie, circa zece mii de cehi au manifestat, în centrul Pragăi, contra lui Zeman, pe care îl consideră o marionetă a Rusiei.
Aceștia vor rămâne în Macedonia de Nord până vor obține vize pentru Statele Unite, iar americanii vor acoperi costurile șederii lor în fosta republica iugoslavă.
El a repetat că nu regretă decizia de a retrage trupele și a spus că ofensiva insurgenților talibani a fost facilitată de responsabilii politici de la Kabul, care au fugit în străinătate, și de forțele armate guvernamentale, care au refuzat să lupte.
Bruxellesul a apreciat că modalitatea de desemnare a membrilor acesteia nu le garantează nici imparţialitatea, nici independenţa faţă de factorul politic.
Fostul candidat la președinție Andrei Sannikov, aflat în exil în Polonia, afirmă că gestul lui Latîpov a fost "un act de disperare" și că omul era bătut și torturat de multă vreme.
Demarată în forță, campania de vaccinare din Serbia bate acum pasul pe loc și doar circa 40% din cele șapte milioane de locuitori s-au imunizat.
Tătarii din Crimeea s-au opus deschis anexării de acum șapte ani și au căzut victime represiunii rusești, ca și la sfârșitul celui de al doilea război mondial, când Uniunea Sovietică a lui Stalin i-a deportat în masă, sub acuzația că ar fi fraternizat cu ocupanții germani și români.
Șeful guvernului de la Erevan, Nikol Pașinian, solicitase sprijinul Moscovei pentru a stabiliza situația din regiune, unde au loc frecvent schimburi de focuri între soldații armeni și cei azeri, soldate cu morți de ambele părți.
Luna aceasta, Rusia și fostele republici sovietice central-asiatice Uzbekistan și Tadjikistan au făcut exerciții militare comune lângă frontiera tadjiko-afgană.
Ministrului israelian de Externe, Yair Lapid, a spus că legea e imorală și antisemită, pătează memoria Holocaustului și poporului evreu, iar guvernul Morawiecki se comportă rușinos și antidemocratic.
Șeful lui de partid, deputatul Viktor Medvedciuk, e acuzat de înaltă trădare și de încercarea de a-și apropria resurse naționale din Crimeea anexată de ruși.
Și opoziția albaneză de dreapta s-a declarat favorabilă solicitării americane în acest sens.
Aflat sub controlul direct al Kremlinului, canalul a încercat, spun experții, să fenteze legislația germană, potrivit căreia nu se eliberează licențe unei media deținute de un alt stat.
De ce înainte competiţiile trebuiau câştigate cu orice preţ, iar acum e mai avantajos să pierzi, explică Iulia Latînina în Novaya Gazeta.
Turcia adăpostește circa patru milioane de refugiați din Siria vecină, devastată, de un deceniu, de un sângeros război civil.
La Kiev, Angela Merkel va încerca, afirmă media, să-i liniștească pe ucraineni în legătură cu iminenta inaugurare a gazoductului Nord Stream 2, care va lega Germania de Rusia prin Marea Baltică.
Imediat după instalarea la Chișinău a Executivului dominat de partidul prezidențial Acțiune și Solidaritate, fondat de șefa statului, Maia Sandu, România şi-a reiterat angajamentul faţă de relaţia specială cu Republica Moldova.
Kira Yarmysh e acuzată de încălcarea restricțiilor antiepidemice, fiindcă le-a cerut rușilor să protesteze în masa contra întemnițării celui mai popular adversar al Kremlinului.
Nu doar Lituania, ci și Letonia și Polonia se confruntă cu valurile de migranți despre care analiștii spun că sunt ajutați de autoritățile de la Minsk să forțeze frontierele spre spațiul Uniunii Europene.
Săptămâna aceasta, Mitsotakis a anunțat că guvernul său va aloca jumătate de milliard de euro pentru refacerea mediului și pentru despăgubirea oamenilor ale căror proprietăți au fost afectate.
Cu fenomene similare s-au confruntat, anterior, Lituania și Polonia.
Numărul doi al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, a calificat drept constructivă şi binevoitoare întâlnirea sa de la Chișinău cu președinta pro-occidentală Maia Sandu.
Luna trecută, liderul partidului de guvernământ din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a respins criticile din Israel privind noua lege.
Spionarea unui partener apropiat al Germaniei pe teritoriul acesteia e inacceptabilă - a subliniat un purtător de cuvânt al diplomației de la Berlin.
Următorul scrutin parlamentar din Polonia e programat în 2023, iar în sondajele privind intenţiile de vot lider rămâne principalul partid de guvernământ, cu 34 de procente.
Populația rusă rămâne, însă, mai degrabă reticentă la apelurile privind imunizarea, iar statele occidentale au dubii majore privind calitatea serului rusesc.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
