Ucraina a anunțat că a trimis 38 de tone de sârmă ghimpată, cu titlul de ajutor umanitar, în Lituania, care încearcă să stăvilească fluxul de migrație ilegală dinspre Belarus, alimentat de regimul autoritar de la Minsk. Oficialii de la Kiev au precizat că aceasta este doar o primă tranșă din livările de sârmă ghimpată și că altele vor urma în septembrie. Nu doar Lituania, ci și Letonia și Polonia se confruntă cu valurile de migranți ilegali despre care analiștii spun că sunt ajutați de autoritățile belaruse să forțeze frontierele spre spațiul Uniunii Europene.
Săptămâna aceasta, Comisia Europeană a apreciat că înălțarea unui gard de sârmă ghimpată la frontiera dintre Lituania și Belarus e o idee bună, dar a precizat că lucrarea nu va fi finanțată din fonduri comunitare. Acum o lună, premierul lituanian, Ingrida Simonyte, a anunțat că armata va dubla patrulele de grăniceri de la frontiera cu Belarusul și că țara sa va începe să construiască acolo o barieră, pentru a opri fluxul de migranți ilegali. În ajun, președintele Consiliului European, Charles Michel, apreciase că Belarusul joacă un rol în intensificarea bruscă a acestui flux și avertizase că europenii nu sunt nici naivi, nici ușor de intimidat. Încă din mai, liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a amenințat că nu va mai opri traficanții de droguri și migranții care vor să ajungă în Uniunea Europeană, după ce Bruxellesul a decis să instituie noi sancțiuni împotriva regimului său.
Agenția pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a Uniunii Europene, Frontex, a desfășurat 60 de grăniceri la frontiera dintre Lituania și Belarus. "Ne confruntăm cu o situație fără precedent. E prima oară când în istorie când Frontex îndeplinește o astfel de misiune în această zonă a Uniunii" – a subliniat directorul executiv al agenției, francezul Fabrice Leggeri, aflat în capitala lituaniană Vilnius.
Și Statele Unite sunt îngrijorate de fluxul de migranți ilegali din Africa și Orientul Mijlociu care ajung în Lituania prin Belarus – a declarat, pentru media de la Vilnius, adjunctul secretarului american de Stat, George Kent. El a adăugat că Washingtonul urmărește subiectul îndeaproape și a evocat fluxul similar de migrație ilegală plecat, în 2015, din Rusia spre Finlanda și Suedia.
Lituania nu se află pe rutele obișnuite ale migrației din Orientul Mijlociu și, între 2017 și 2020, a primit mai puțin de 90 de migranți anual. 679 de kilometri însumează granița dintre cele două foste republici sovietice, cu destine politice și geopolitice diferite. O democrație funcțională, profund atașată lumii libere și încă traumatizată de jumătate de secol de ocupație sovietică, Lituania e azi membră a NATO și a Uniunii Europene. Condus fără întrerupere de Lukașenko din 1994, Belarusul e calificat, frecvent, drept ultima dictatură din Europa și n-a ieșit niciodată de pe orbita Moscovei, care-l consideră un stat tampon în fața Occidentului.
