
Opozantul belarus Stepan Latîpov, care, în iunie, a încercat să se sinucidă în plină instanță, a fost condamnat la opt ani și jumătate de închisoare de justiția regimului dictatorial de la Minsk. Acum două luni și jumătate, inculpat pentru numeroase capete de acuzare, Latîpov, 41 de ani, s-a urcat pe o bancă din cușca cu gratii în care, după model sovietic, era ținut în sala de judecată, și-a înfipt un obiect ascuțit în gât și a fost, în cele din urmă, evacuat în stare de inconștiență – relevă organizația non-guvernamentală pentru apărarea drepturilor omului Viasna, citată de agențiile de presă. Latîpov a fost arestat anul trecut, pe 15 septembrie, în apropierea blocului din Minsk în care locuia, cunoscut ca un focar de revoltă față de regimul președintelui Aleksandr Lukașenko. După ce a coordonat un grup de protestatari pe rețelele sociale, el a fost judecat pentru fraudă, fiindcă a creat un atelier care producea obiecte-simbol ale opoziției și pentru că s-a opus polițiștilor în momentul arestării. Opozantul și fostul candidat la președinție Andrei Sannikov, aflat în exil în Polonia, afirmă că gestul lui Latîpov e "un act de disperare" și că omul era bătut și torturat de multă vreme.
Stepan Latîpov e doar una dintre victimele represiunii polițienești prin care Lukașenko a înfrânt protestele de masă declanșate după realegerea sa, suspectă de fraudă, în august 2020. Zeci de mii de oameni au fost arestați, iar principalii lideri ai opoziției sunt fie după gratii, fie în exil. Potrivit organizației Viasna, sute de prizonieri politici ar mai fi în închisorile regimului, iar condamnările în procese trucate curg pe bandă rulantă.
Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului, pentru acte de tortură sistematică. Plângerea vizează represiunea poliţienească şi s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko a reprimat dur protestele fără precedent care, luni în şir, au urmat scrutinului de anul trecut şi la care au participat zeci de mii de oameni. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor.