Poliția cehă a cerut inculparea premierului populist Andrej Babis, care și-a transferat temporar ferma de lângă Praga, numită Cuib de barză, în afara vastului său holding agro-alimentar, pentru a obține subvenții europene destinate micilor afaceri.
Adversarii reali ai puterii de la Moscova au fost anihilaţi preventiv în ultimele luni: fie trimişi după gratii, fie obligaţi să se exileze, fie puşi în imposibilitatea de a candida, după ce organizaţiile lor au fost declarate extremiste în justiţie.
Momentan, ruşii au adoptat un ton conciliant faţă de noua putere talibană de la Kabul, căreia i-au recunoscut victoria şi pe care au îndemnat-o să accepte un dialog naţional şi să coopteze în guvern şi alte forţe politice reprezentative.
Noul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, afirmă că „avem toată deschiderea, avem tot sprijinul politic, moral și logistic al statului român în procesul de integrare în Uniunea Europeană și vom beneficia cu gratitudine de el”.
La începutul anului, Zelenski afirma că prima sa întrebare pentru noul lider de la Casa Albă va fi despre integrarea ţării sale în Alianţa Nord-Atlantică.
Sondajele de opinie atestă că majoritatea respondenţilor sunt de acord cu vaccinarea obligatorie dispusă de guvern pentru lucrătorii din sănătate şi din centrele de îngrijire, dar câteva sute dintre cei vizaţi au protestat în stradă faţă de această măsură.
Sunt interzise adunările publice, concertele, nunţile, iar de pe 13 septembrie angajaţii statului, fie din instituţii, fie din întreprinderi, trebuie să probeze că s-au vaccinat anti-COVID-19 sau că deţin un test negativ.
Cea mai mică dintre fostele republici iugoslave, cu doar 620 de mii de locuitori, Muntenegru e considerată o placă turnantă a traficului de droguri și țigări, iar bandele locale ar avea conexiuni directe cu grupările criminale din America de Sud, ceea ce le conferă o poziție dominantă pe traseul cocainei către Europa.
Putem afirma cu încredere că Vladimir Putin a construit de fapt în Rusia un stat care ar fi fost pe placul puciștilor – nu întâmplător, anume acest stat i-a condus pe ultimul drum pe fiecare dintre ei într-un mod solemn și plin de compasiune, scrie Vitalii Portnikov pe grani.ru
Operaţiunea a avut loc la două zile după atacul sinucigaş cu bombă de la aeroportul din Kabul, soldat cu zeci de morţi, între care şi 13 militari americani.
Decesul său ridică la patru numărul militarilor ucraineni căzuți în luptă numai în ultima săptămână și la aproape 50 pe al celor uciși de la începutul anului.
Comis de membri ai așa-numitului Stat Islamic din Khorasan, atacurile pun, cred analiștii, sub semnul îndoielii atotputernicia noii puteri talibane.
Militarii vor îndeplini misiuni de protecţie şi, dacă va fi necesar, îi vor asista pe jandarmi şi pe poliţiştii de frontieră, mai ales la ridicarea unor bariere care să-i oprească pe migranţi.
Nefiind membră NATO, ţara e foarte atentă la mişcările ruşilor, iar serviciul său de securitate, Sapo, reprimă dur activităţile clandestine ale acestora încă din vremea Războiului Rece, când suedezii se temeau de o invazie sovietică.
Istoricii şi juriştii se tem că oamenii ucişi nu vor putea fi identificaţi niciodată, fiindcă arhivele poliţiei politice din epocă sunt la Moscova şi, pe fondul acutelor tensiuni bilaterale, ruşii nu le vor da nimic ucrainenilor.
Moscova, remarcă analiştii, îşi reintră în rolul de protectoare a republicilor ex-sovietice din regiune, care, în deceniile trecute, au fost ţinta atacurilor jihadiste pornite sau susţinute din Afganistan.
Potrivit Convenției internaționale privind refugiații, adoptată în 1951, solicitanții de azil nu trebuie sancționați, chiar dacă trec ilegal frontiera.
Rusia a negat mereu că ar fi alimentat rebeliunea secesionistă, dar analiștii subliniază că i-a asistat permanent pe rebeli, logistic, financiar și politic.
Adoptată pe 27 august 1991 de Parlamentul de la Chişinău, pichetat de sute de mii de oameni, Declaraţia de Independenţă a fost recunoscută de România în aceeaşi zi.
La începutul lunii, Rusia, Uzbekistan și Tadjikistan au făcut exerciții militare comune lângă frontiera afgană.
Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, precizase, anterior, că țara sa nu va primi migranți ilegali, fiindcă ar însemna să cedeze șantajului exercitat de liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko.
Măsura, care prevede că fiecare dintre aceştia va primi, o singură dată, echivalentul a circa 115 euro, a fost adoptată înaintea alegerilor parlamentare de luna viitoare, într-un moment în care popularitatea partidului prezidenţial Rusia Unită e în scădere.
Analiștii remarcă faptul că, dincolo de declarații de susținere pentru ucraineni, participanții n-au anunțat măsuri concrete, iar doi dintre greii Europei, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez, Emmanuel Macron, n-au fost la forum.
Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a anunțat că, pentru a stăvili invazia de migranți, țara sa va construi un gard, înalt de doi metri și jumătate și lung de 407 kilometri, la frontiera cu Belarus.
Săptămâna trecut, la Kiev, cancelarul german, Angela Merkel, a explicat că Germania a ajuns la un compromis cu americanii – ce au încercat, inițial, să blocheze Nord Stream 2 –, pentru a permite realizarea proiectului, cu condiția ca Moscova să nu se folosească de el pentru a vulnerabiliza Ucraina.
S-400 nu poate fi integrat în sistemul de apărare antiaerian şi antirachetă al NATO și reprezintă un risc pentru avioanele aliate – au avertizat partenerii occidentali ai Turciei.
"Lituania e un bun partener al Taiwanului, cu care împărtășește aceleași valori ale libertății și democrației", apreciază șeful diplomației de la Taipei, Joseph Wu.
Germania a ajuns la un compromis cu Statele Unite, care voiau să blocheze proiectul: pentru ca el să se realizeze, Moscova nu îl va folosi pentru a vulnerabiliza Ucraina şi nici nu va prelungi dincolo de anul 2024 contractul de tranzit al gazelor naturale rusești – susține, la Kiev, cancelarul Angela Merkel.
Extensia finalizată acum a fost anunţată de guvernul de la Atena anul trecut, după ce zeci de mii de migranţi au încercat să pătrundă în Grecia dinspre Turcia, în urma deciziei preşedintelui Recep Tayyip Erdogan de a deschide graniţele către Europa.
Politica occidentală prin care s-a încercat „impunerea unor valori străine“ afganilor a fost „iresponsabilă“ – consideră Vladimir Putin.
Preşedintele Vladimir Putin susţine că principalul său opozant nu este deţinut „pentru activităţile sale politice”, ci pentru „o infracţiune penală faţă de parteneri străini”.
Acordurile de pace de la Minsk, semnate în 2015, sub egida Parisului şi Berlinului, pentru a pune capăt războiului în estul Ucrainei cu separatiştii proruşi, au redus violenţele, dar nu a apărut nicio soluţie politică.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
