Miniștrii de resort ar fi „convenit să găsească o soluție care să țină cont de interesele ambelor țări”.
Șase soldați ruși din așa-zisa forță de pacificare au murit în regiune.
Ea susține că, deși republica nu se confruntă cu o amenințare de ordin militar, la fel ca Ucraina vecină, în fiecare zi e ținta atacurilor hibride rusești.
Legăturile puternice dintre cele două ţări sunt afectate de o dispută legată de importurile de cereale.
Legăturile dintre cele două țări au devenit și mai strânse după invazia rusă din Ucraina.
Un acord de încetare a focului a intrat în vigoare în enclava azeră separatistă.
El susţine că „populația civilă și infrastructura nu sunt vizate, doar ținte militare legitime sunt distruse”.
Președintele Klaus Iohannis a spus de la tribuna ONU că războiul a arătat importanța strategică a regiunii Mării Negre care trebuie protejată.
Cele două țări vor să-și reconfirme buna-înțelegere după tumultul creat de Brexit și de migrația ilegală.
Președintele ucrainean a cerut țărilor ONU să oprească agresiune rusă din țara sa.
Miniștrii de Externe Serghei Lavrov și Wang Yi ar fi detectat la americani „acțiuni (…) de natură antirusă și antichineză”.
Autoritățile de la Baku îi acuză pe separatiștii armeni că au comis acest act de „terorism”.
Intensificarea cooperării energetice a fost printre temele principale.
Liderul de la Casa Albă avertizează că este în joc independența fiecărei națiuni în parte.
Statele Unite au cerut eforturi suplimentare pentru înarmarea Kievului în plină contraofensivă împotriva forțelor ruse.
Războiul din Ucraina şi dezvoltarea durabilă domină agenda Adunării Generale ONU din acest an.
Referindu-se la invazia din Ucraina, ea a întrebat: „Dacă Putin ar câștiga acest război, ce semnal le-ar trimite altor dictatori din lume, precum Xi, președintele chinez? De aceea, Ucraina trebuie să câștige acest război”.
Legăturile dintre cele două țări au devenit și mai strânse după invazia rusă din Ucraina, niciodată condamnată de regimul comunist de la Beijing.
Stațiunea Tiulenovo este situată la 70 de kilometri de granița cu România.
„Era, deja, într-un declin constant în ultimele două decenii”.
Acum două zile, presa ucraineană scria că omul e în comă.
Pe 27 august 1991, a fost unul dintre protagoniştii marii adunări naţionale de la Chişinău, la care Republica Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
Nestor Şufrici este acuzat că a menținut contacte cu un parlamentar fugar, suspectat de anchetatori că a lucrat pentru serviciile de securitate ruse și că a încurajat separatismul pro-moscovit în estul Ucrainei.
El ar fi transferat, prin Letonia, unei companii „controlate de ministerul american al Apărării, componente folosite la fabricarea rachetelor pentru armată”.
Potrivit instanței, omul nu s-a prezentat la unitate „pentru a evita să fie trimis în zona de operațiuni militare speciale (cum numesc oficialii ruși invazia din Ucraina – n. red.)” și pentru „a se complace în trândăvie.”
Americanii sunt principalii furnizori de ajutor în lupta Kievului împotriva Moscovei invadatoare.
Un protest prelungit ar avea efecte economice și politice consistente.
Orașul Uman este relativ departe de zona frontului, dar autoritățile ucrainene și israeliene au îndemnat pelerinii să renunțe la călătorie, din motive de securitate.
Numărul victimelor e de ordinul miilor, câteva sute fiind cetățeni străini, mai ales sudanezi și egipteni.
În decembrie 1991, el a semnat, fără acordul Parlamentului, actul prin care republica devenea membru fondator al aşa-zisei Comunităţi a Statelor Independente.
Ucraina ar avea nevoie de 400 de miliarde de dolari pentru a-și reveni după război.
Alte patru țări din vecinătatea Ucrainei vor prelungirea restricției pentru produsele care le afectează piețele.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
