Sunt „false” declarațiile purtătoarei de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, potrivit cărora Statele Unite ar urma să amplaseze în Republica Moldova „depozite cu armament, pentru transportarea lor ulterioară în Ucraina”.
Pierderile pe care le va suporta ar putea ajunge la 300 de milioane.
„Rata mortalității în rândul apropiaților (președinte)lui (Vladimir) Putin este deosebit de ridicată” – constată ministrul francez de Externe, Catherine Colonna.
Evenimentul va avea loc la ambasada Ucrainei din București, sub sloganul #StandWithUkraine, și va marca Ziua Independenţei Ucrainei.
Liceul din Borisăuca, din regiunea ucraineană Odesa, unde studiază elevi români va trece oficial, de la 1 septembrie, la predarea orelor în limba română, eliminând din programa de învățământ sintagma de „limba moldovenească”.
„Despărțirea de Evgheni Viktorovici" a avut loc într-un cimitir de periferie.
„Ideea de a adera la Rusia este încă populară în Abhazia și Osetia de Sud (…) și ar putea fi pusă în aplicare” - susține vicepreședintele Consiliului de Securitate, fostul șef al statului Dmitri Medvedev.
Soarta lui Serghei Surovikin e neclară după rebeliunea eșuată de pe 24 iunie a mercenarilor Wagner.
Moscova, mai subliniază Washingtonul, ar putea pune oricând capăt războiului, retrăgându-și trupele din Ucraina.
Au ordin ca pe 10 septembrie să organizeze așa-zise alegeri locale în teritoriile ucrainene ocupate de ruși.
Prezentându-se acum drept „coșmarul” jihadiștilor din organizațiile Statul Islamic și Al-Qaeda, el a făcut apel la voluntari să i se alăture și le-a pus la dispoziție un număr de telefon și o adresă de e-mail pentru recrutare.
Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a precizat că, „până la finalizarea procedurilor (…), armata americană ne va furniza elicoptere din resurse proprii”.
Premierul român a avut o discuţie cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre continuarea eforturilor României de a susţine ţara vecină până la victoria finală şi, după aceea, pentru reconstrucţia ţării.
În nord-estul țării, în zona Kupiansk, singurul sector al frontului în care rușii atacă, apărătorii ucraineni rezistă – susține ministrul adjunct al Apărării în guvernul de la Kiev, Hanna Maliar.
Potrivit presei locale, preluată de agențiile internaționale de știri, un rol în această decizie îl joacă luările sale de poziție pro-ruse.
Kremlinul nu a oferit detalii despre întâlnire și nu a precizat când a avut loc aceasta.
Autoritățile de la Minsk au calificat decizia luată de vecinii lor drept „exagerată”.
Moscova susține că „această operațiune nu vizează niciun terț și nu are nicio legătură cu situația actuală la nivel internațional și regional”.
Cei doi vor discuta despre ajutorul dat de România Ucrainei, tranzitul de cereale ucrainene, dar și despre situația fermierilor români şi a minorităţii române din Ucraina.
Acestea survin cu câteva săptămâni înainte de alegerile regionale din septembrie și cu mai puțin de un an înainte de alegerile prezidențiale din 2024.
„O femeie, născută în 1962, a murit”, iar o alta, „născută în 1963”, a fost rănită „de schije” - a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov.
„Atâta timp cât poporul împărtășește acest obiectiv, guvernul va merge mai departe”.
Peste 90% dintre ei erau angajați locali.
Misiunea diplomatică ucraineană cere românilor să nu filmeze şi să nu distribuie pe reţelele de socializare şi în mass-media filmuleţe privind dronele ruseşti care lovesc infrastructura portuară şi funcţionarea sistemelor de apărare aeriană ucrainene.
Din februarie anul trecut şi până acum, aproape 500 de bărbaţi au cerut protecţia statului român, motivând că vin dintr-o ţară aflată în conflict.
„Mulțumim apărătorilor noștri!” - a scris pe Telegram guvernatorul regiunii Briansk, Aleksandr Bogomaz.
„Tipul ăsta e rus. Ești de acord ca un rus să ni se alăture?” – a întrebat solistul Brandon Flowers, provocând huiduieli din partea mulțimii.
„Prin aceste încălcări flagrante ale dreptului internațional, Rusia continuă să pună în pericol securitatea alimentară și a navigației pe Marea Neagră” – afirmă șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu.
Guvernanții de la Budapesta, care acuză războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale contra Rusiei invadatoare, susțin că „economia este pregătită să revină în a doua jumătate a anului 2023”.
Măsura a venit în urma bombardamentelor rusești din noaptea de 15 august asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, din apropierea forntierei cu România.
Traficul total prin portul maritim al României a înregistrat o creștere de 10% în primele șapte luni ale anului, iar la categoria cereale, creșterea este de peste 25%.
În ajun, „politica sa monetară flexibilă” a fost criticată de consilierul economic al președintelui Vladimir Putin, Maxim Oreșkin.