Proteste violente au încercat să împiedice întronizarea, într-o mănăstire disputată din capitala istorică a Muntenegrului, Cetinje, a noului episcop local al bisericii ortodoxe sârbe (Srpska Pravoslavna Crkva, SPC), Ioanichie. Poliţia a uzat, duminică, de gaze lacrimogene pentru a dispersa sute de manifestanți care, în ajun, au determinat transferarea ceremoniilor în fața unei biserici din actuala capitală, Podgorica, unde s-au strâns alte mii de oameni, credincioși filosârbi, pentru a-i saluta pe episcopul Ioanichie și pe patriarhul sârb Porfirie.
Revendicată drept un simbol, deopotrivă, al identității muntenegrene și al ortodoxiei sârbești, mănăstirea de la Cetinje n-a fost, spun analiștii, decât un pretext pentru răbufnirea tensiunilor care macină de multă vreme mica republică ex-iugoslavă din sud, cu doar 620 de mii de locuitori. Circa o treime dintre aceștia se identifică drept sârbi, iar SPC e dominantă din punct de vedere confesional. Actualul guvern de dreapta de la Podgorica e orientat spre Belgrad și foarte sensibil la doleanțele clerului sârbesc.
La începutul anului, preşedintele socialist al Muntenegrului, Milo Djukanović, a acuzat Serbia că pune în pericol suveranitatea vecinilor ei cu ajutorul aceleiaşi reţete din anii '90 şi a numit SPC "cel mai periculos instrument al naţionalismului sârbesc". "Se presupune că sârbii din regiune sunt ameninţaţi, aşa că ar avea nevoie de protecţia Serbiei, care, de fapt, ameninţă suveranitatea vecinilor ei. De această dată, Biserica Ortodoxă Sârbă a intrat brutal în politicul din Muntenegru. SPC este dovedită a fi cel mai rău instrument al naţionalismului sârbesc, instigatorul şi avocatul celui mai monstruos genocid din Europa noii ere" - a afirmat Djukanović. De decenii numărul unu politic la Podgorica, Djukanović a fost, iniţial, un aliat al liderilor naţionalişti de la Belgrad, pentru ca în 2006 să separe Muntenegru de Serbia, iar în 2017 să-l conducă până la admiterea în NATO.
