Serbia şi entitatea sârbă din Bosnia au adoptat, simultan, legi care încurajează utilizarea alfabetului chirilic, ca pe o formă de reafirmare a unei identităţi naţionale comune. Actele normative prevăd, între altele, scutiri de impozite pentru firmele care recurg la scrierea chirilică, considerată o expresie a tradiţiei, în dauna alfabetului latin, foarte popular printre tineri. E o nouă iniţiativă care alimentează temerile că Belgradul încearcă să creeze instabilitate în statele vecine în care există comunităţi sârbeşti importante, precum Bosnia sau Muntenegru.
În iulie, ministrul de Interne, Aleksandar Vulin, cunoscut pentru retorica sa incendiară, a pledat pentru unificarea paşnică ca Serbia a tuturor sârbilor din Balcani. Ministrul croat de Externe, Goran Grlic Radman, a protestat imediat. Proiectul, promovat în anii 1990, sub titlul de Serbia Mare, de fostul om forte de la Belgrad, Slobodan Milosevic, a stat la originea sângeroaselor războaie care au însoţit dezmembrarea fostei Iugoslavii. Marţi, membrul sârb al preşedinţiei tripartite bosniace, Milorad Dodik, a spus că doar Occidentul îi obligă pe sârbii din Bosnia să trăiască împreună cu musulmanii şi croaţii, cu care n-au nimic în comun, şi a invocat, din nou, aspiraţiile de independenţă ale comunităţii sale. Analiştii, citaţi de agenţiile internaţionale de presă, spun că puterea de la Belgrad utilizează retorica naţionalistă în perspectiva alegerilor legsilative progrmate anul viitor, pentru a deturna atenţia de la cazurile de corupţie şi de nesocotire a normelor statului de drept.
