Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Politicienii sârbi bosniaci au respins, în mod oficial, interdicția a nega genocidul din 1995, de la Srebrenica, unde trupele lor au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani

Object Name: BOSNIA - BOSNIAN SERB PARLIAMENT
©EPA-PHOTO/EPA/DRAGO VEJNOVIC/dv/kr/ow  |   Members of Parliament of the Republic of Srpska (Bosnian Serb National Assembly)

Politicienii sârbi bosniaci au respins, în mod oficial, interdicția a nega genocidul,  impusă de Înaltul reprezentant al ONU în fosta republică iugoslavă, și au adoptat o lege care prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru cei care le califică entitatea drept genocidară. Deputații Republicii Srpska au reacționat, astfel, la o săptămână după ce șeful biroului ONU la Sarajevo, diplomatul austriac Valentin Inzko, a impus amendarea Codul penal și sancționarea celor care neagă genocidul din iulie 1995, de la Srebrenica, unde trupele sârbe au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani.

Considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică, măcelul de la Srebrenica înveninează încă relațiile interetnice în întregul spațiu al Balcanilor de Vest. Luna aceasta, parlamentul din Kosovo a adoptat o rezoluție care condamnă genocidul de acum un sfert de secol, iar zece deputați ai minorității sârbe ortodoxe din noul stat balcanic, cu populație majoritar albaneză de confesiune musulmană, au părăsit sala legislativului, în semn de protest față de această inițiativă, considerată ostilă față de întreaga lor etnie.

În iunie, și parlamentul din Muntenegru a votat o rezoluție similară, care condamnă și negarea crimelor de la Srebrenica. Deputații muntenegreni au decis și demiterea ministrului Justiției, Vladimir Leposavic, care și-a exprimat dubiile asupra masacrului. Un apropiat al bisericii ortodoxe sârbe și cunoscut ca un prieten al Belgradului, Leposavic, care avea doar zece ani în momentul comiterii crimelor, afirmase că le va recunoaște drept genocid doar când nu va mai exista niciun echivoc pe această temă. 

Demiterea lui Leposavic a avut loc după ce Tribunalul Penal Internațional a respins apelul introdus de fostul șef militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, comise în timpul conflictelor intercomunitare dintre 1992 și 1995, ce au însoțit dezmembrarea fostei Iugoslavii. Supranumit Măcelarul din Balcani, generalul Mladici, azi în vârstă de 79 de ani, se visa, spun comentatorii, un erou al poporului sârb, dar  numele lui rămâne legat, mai ales, de masacrul de Srebrenica. Mladici a fost capturat în 2011, după ce, beneficiind de protecția unor personaje importante de la Belgrad, a stat ascuns 16 ani.

Luna trecută, un avocat al fostului lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a declarat ONU că transferul clientului său într-o închisoare britanică ar echivala cu o sentinţă capitală. El crede că acesta va fi atacat de deţinuţii musulmani, care ar vrea să-şi răzbune coreligionarii ucişi în Bosnia. Condamnat  în 2019 la închisoare pe viaţă de Tribunalul Penal Internaţional, sub acuzaţia de genocid şi crime de război, Karadzici urma să fie transferat, cu acordul lui, de la Haga în Marea Britanie, în virtutea unei înţelegeri dintre ONU şi guvernul de la Londra – a precizat ministrul de Externe, Dominic Raab. Data transferului nu a fost anunţată şi, din raţiuni de securitate, a rămas strict secretă . Azi în vârstă de 75 de ani, Karadzici a fost găsit responsabil de persecuţii, crime, violuri, tratamente inumane şi deportări forţate, mai ales în cursul celor patru ani în care trupele sale au asediat capitala bosniacă Sarajevo, unde au murit mai mult de zece mii de oameni, şi în enclava Srebrenica, în 1995. După moartea, în 2006, tot la Haga, unde era judecat, a fostului om forte de la Belgrad, Slobodan Milosevici, Karadzici a rămas cel mai important personaj implicat în crimele de război din Bosnia. El a fost arestat în 2008, după 13 ani de clandestinitate. În arestul TPI se mai află şi fostul preşedinte şi premier koscovar, Hashim Thaci, şeful gherilei antisârbe UCK. Numeroşi alţi lideri politici, de diferite etnii şi confesiuni, implicaţi în crimele din timpul războaielor iugoslave ale anilor 90 au fost fie achitaţi, fie şi-au ispăşit, deja, pedepsele.

Alte știri
Un jurnalist grec de investigații a fost ucis în fața casei sale

Un jurnalist grec de investigații a fost ucis în fața casei sale

Asasinarea jurnaliștilor e o practică rară în Grecia, deși sediile redacțiilor sunt frecvent vizate de dispozitive incendiare sau de acte de vandalism.

Ministerul rus de Externe a acuzat Uniunea Europeană şi Statele Unite că s-ar amesteca în afacerile interne ale Republicii Moldova

Ministerul rus de Externe a acuzat Uniunea Europeană şi Statele Unite că s-ar amesteca în afacerile interne ale Republicii Moldova

Diplomați occidentali afirmaseră că politicienii corupţi şi infractorii nu mai pot dicta viitorului republicii, care merită şi cere mai mult.

În Bosnia-Herțegovina, este interzisă negarea genocidului, conform noilor amendamente la Codul penal. Sârbii anunţă că vor boicota activitatea instituţiilor centrale ale țării

În Bosnia-Herțegovina, este interzisă negarea genocidului, conform noilor amendamente la Codul penal. Sârbii anunţă că vor boicota activitatea instituţiilor centrale ale țării

Amendamentele prevăd pedepse între 6 luni şi 5 ani de închisoare pentru persoanele care aprobă public, neagă, minimalizează sau încearcă să justifice crima de genocid, crima împotriva umanităţii şi crima de război – se precizează într-un document publicat pe site-ul Înaltului Reprezentant al comunităţii internaţionale.

31 Jul 2021

Timp de citire: 3 min
Uniunea Europeană a denunțat, luni, numeroase nereguli și încercări de intimidare a oricărei voci critice în cursul alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse
Uniunea Europeană a denunțat, luni, numeroase nereguli și încercări de intimidare a oricărei voci critice în cursul alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse

Centralizarea rezultatelor pentru cvasitotalitatea sufragiilor atestă că partidul pro-Kremlin Rusia Unită poate deține circa 315 din totalul de 450 de mandate de deputați în viitoarea Dumă și poate asigura o susţinere parlamentară fără fisură politicilor promovate de preşedintele Vladimir Putin.

20 Sep 2021
Social-democraţii germani îşi consolidează poziţia de favoriţi, cu o săptămână înaintea alegerilor legislative
Social-democraţii germani îşi consolidează poziţia de favoriţi, cu o săptămână înaintea alegerilor legislative

Candidatul lor la funcţia de cancelar, Olaf Scholz, a câştigat detaşat a treia şi ultima dezbatere televizată cu principalii săi adversari electorali, creştin-democratul Armin Laschet, care se declară urmaşul natural al Angelei Merkel la şefia guvernului, şi şefa Verzilor, Annalena Baerbock.

20 Sep 2021
Cei puţin opt morţi şi numeroşi răniţi, după ce un student a deschis focul la întâmplare, la universitatea de stat din oraşul rusesc Perm
Cei puţin opt morţi şi numeroşi răniţi, după ce un student a deschis focul la întâmplare, la universitatea de stat din oraşul rusesc Perm

Acum trei ani, preşedintele Vladimir Putin vorbea despre ceea ce a numit mondializarea acestui fenomen, care, în opinia lui, provine din Statele Unite.

20 Sep 2021
Absenteism masiv la alegerile pentru miniparlamentul găgăuz
Absenteism masiv la alegerile pentru miniparlamentul găgăuz

Pentru validarea alegerilor în fiecare circumscripție era necesară participarea a cel puțin o treime din alegători, aşa că un al doilea tur de scrutin va avea loc peste două săptămâni.

20 Sep 2021