Politicienii sârbi bosniaci au respins, în mod oficial, interdicția a nega genocidul, impusă de Înaltul reprezentant al ONU în fosta republică iugoslavă, și au adoptat o lege care prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru cei care le califică entitatea drept genocidară. Deputații Republicii Srpska au reacționat, astfel, la o săptămână după ce șeful biroului ONU la Sarajevo, diplomatul austriac Valentin Inzko, a impus amendarea Codul penal și sancționarea celor care neagă genocidul din iulie 1995, de la Srebrenica, unde trupele sârbe au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani.
Considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică, măcelul de la Srebrenica înveninează încă relațiile interetnice în întregul spațiu al Balcanilor de Vest. Luna aceasta, parlamentul din Kosovo a adoptat o rezoluție care condamnă genocidul de acum un sfert de secol, iar zece deputați ai minorității sârbe ortodoxe din noul stat balcanic, cu populație majoritar albaneză de confesiune musulmană, au părăsit sala legislativului, în semn de protest față de această inițiativă, considerată ostilă față de întreaga lor etnie.
În iunie, și parlamentul din Muntenegru a votat o rezoluție similară, care condamnă și negarea crimelor de la Srebrenica. Deputații muntenegreni au decis și demiterea ministrului Justiției, Vladimir Leposavic, care și-a exprimat dubiile asupra masacrului. Un apropiat al bisericii ortodoxe sârbe și cunoscut ca un prieten al Belgradului, Leposavic, care avea doar zece ani în momentul comiterii crimelor, afirmase că le va recunoaște drept genocid doar când nu va mai exista niciun echivoc pe această temă.
Demiterea lui Leposavic a avut loc după ce Tribunalul Penal Internațional a respins apelul introdus de fostul șef militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, comise în timpul conflictelor intercomunitare dintre 1992 și 1995, ce au însoțit dezmembrarea fostei Iugoslavii. Supranumit Măcelarul din Balcani, generalul Mladici, azi în vârstă de 79 de ani, se visa, spun comentatorii, un erou al poporului sârb, dar numele lui rămâne legat, mai ales, de masacrul de Srebrenica. Mladici a fost capturat în 2011, după ce, beneficiind de protecția unor personaje importante de la Belgrad, a stat ascuns 16 ani.
Luna trecută, un avocat al fostului lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a declarat ONU că transferul clientului său într-o închisoare britanică ar echivala cu o sentinţă capitală. El crede că acesta va fi atacat de deţinuţii musulmani, care ar vrea să-şi răzbune coreligionarii ucişi în Bosnia. Condamnat în 2019 la închisoare pe viaţă de Tribunalul Penal Internaţional, sub acuzaţia de genocid şi crime de război, Karadzici urma să fie transferat, cu acordul lui, de la Haga în Marea Britanie, în virtutea unei înţelegeri dintre ONU şi guvernul de la Londra – a precizat ministrul de Externe, Dominic Raab. Data transferului nu a fost anunţată şi, din raţiuni de securitate, a rămas strict secretă . Azi în vârstă de 75 de ani, Karadzici a fost găsit responsabil de persecuţii, crime, violuri, tratamente inumane şi deportări forţate, mai ales în cursul celor patru ani în care trupele sale au asediat capitala bosniacă Sarajevo, unde au murit mai mult de zece mii de oameni, şi în enclava Srebrenica, în 1995. După moartea, în 2006, tot la Haga, unde era judecat, a fostului om forte de la Belgrad, Slobodan Milosevici, Karadzici a rămas cel mai important personaj implicat în crimele de război din Bosnia. El a fost arestat în 2008, după 13 ani de clandestinitate. În arestul TPI se mai află şi fostul preşedinte şi premier koscovar, Hashim Thaci, şeful gherilei antisârbe UCK. Numeroşi alţi lideri politici, de diferite etnii şi confesiuni, implicaţi în crimele din timpul războaielor iugoslave ale anilor 90 au fost fie achitaţi, fie şi-au ispăşit, deja, pedepsele.
