Bilal Erdogan a mai fost vizat în trecut de acuzații de corupție.
Dintre cele 31 de țări membre, doar Turcia și Ungaria nu au ratificat încă aderarea regatului scandinav.
Ankara blochează intrare Suediei în NATO, pe motiv că îi protejează pe teroriști.
Liderii lumii l-au felicitat pentru victorie pe politicianul islamo-conservator.
Victoria regimului autoritar și conservator al lui Erdoğan este victoria turcilor religioși care s-au considerat oprimați de regimurile republicane laice din ultimul secol.
Turcii vor decide pe 28 mai dacă vor consolidarea regimului lui Recep Tayyip Erdoğan, aflat deja de 20 de ani la putere, sau preferă un alt președinte, pe Kemal Kiliçdaroğlu, prezentat ca un „Gandhi” al Turciei care promovează revenirea la vechile valori ale republicii.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Șeful statului în exercițiu, islamo-conservatorul Recep Tayyip Erdogan, pare avantajat de victoria partidului său, AKP, la alegerile parlamentare.
Moscova este acuzată în mod frecvent de țările occidentale de interferență electorală, inclusiv prin campanii de dezinformare.
La alegerile de pe 14 mai, el speră să obțină un nou mandat.
Celebra organizație non-guvernamentală pentru apărarea liberatății presei Reporteri fără Frontiere (RSF) a numărat „unsprezece jurnalişti arestaţi”, inclusiv şefii agenţiei kurde de presă Mesopotamia şi cei ai mai multor publicaţii.
Turcia acuză Suedia că găzduiește separatiști kurzi și opozanți ai președintelui Erdogan.
Recep Tayyip Erdoğan și partidul său, AKP, vor avea parte de cele mai dificile alegeri din ultimii douăzeci de ani. Criza economică, cutremurul din 6 februarie, coalizarea opoziției și posibila mobilizare a kurzilor diminuează șansele lui Erdoğan de a se menține la putere. Sfârșitul epocii Erdoğan nu înseamnă că Turcia va deveni o democrație liberală – dar există șanse ca acest lucru să se întâmple.
Cutremurul din 6 februarie ar putea da o lovitură regimului condus de Recep Tayyip Erdoğan, considerat responsabil pentru că nu s-au respectat normele în construcții și criticat pentru răspunsul greoi la acest dezastru, care i-a afectat în principal pe kurzi și pe alevi. Politica externă a Turciei ar putea fi de asemenea afectată, în condițiile în care cei prezentați de Ankara ca adversari și-au arătat solidaritatea.
Clădiri avariate în urmă cu două săptămâni s-au prăbușit acum.
Turcia amână ratificarea cererii de aderare pentru Suedia pe motiv că țara găzduiește teroriști kurzi.
Cifrele oficiale sunt contestate de economiști independenți.
Recep Tayyip Erdoğan încearcă să își consolideze regimul forțând o a treia candidatură la funcția președinte. Alegerile generale din această primăvară vor avea loc pe fondul unei crize economice profunde, așa că, pentru a-și spori șansele de câștig, islamiștii apelează la pomeni electorale și sabotarea opoziției. Alegerile au loc într-un an special: se împlinește un secol de când Mustafa Kemal Atatürk a proclamat republica, o republică aflată azi în criză și tot mai îndepărtată de viziunea fondatorului său.
Opoziţia laică, reunită într-o alianță electorală de șase partide, şi-a anunţat intenţia de a reveni la un regim parlamentar, în caz de victorie la legislative.
În toamnă, președintele Vladimir Putin decreta anexarea a patru regiuni ale Ucrainei, Herson și Zaporojie, din sud, respectiv Donețk și Lugansk, din est, pe care rușii nu le controlează integral.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care l-a descris în repetate rânduri pe omologul său sirian, Bashar al-Assad, drept un „asasin”, nu mai exclude acum o întâlnire cu acesta.
40% dintre turci trăiesc cu salariul minim, care va ajunge la echivalentul a circa 455 de dolari americani.
Turcia a bombardat poziții ale kurzilor din Irak și Siria, ca răspuns la atentatul cu bombă de la Istanbul, și avertizează că acesta e doar începutul. O operațiune mai mare în Siria ar ajuta regimul Erdoğan să abată atenția de la problemele economice interne; în plus, ar putea fi și un prim pas spre rezolvarea problemei refugiaților. Rusia, care e prezentă în Siria, ar putea închide ochii la mișcările Ankarei pentru că e interesată să își exporte gazele prin conductele care tranzitează Turcia.
Anterior, Washingtonul a solicitat o „dezescaladare” în Siria, ca răspuns la declarațiile președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, ce amenințase cu o operațiune la sol în nordul țării vecine, deja prefațată de o serie de raiduri aeriene împotriva pozițiilor kurde.
Directorul CIA, William Burns, şi şeful spionilor ruşi, Serghei Narîşkin, s-au întânit, săptămâna aceasta, la Ankara.
Printre beneficiari ar fi Djibuti, Somalia și Sudan.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a lăudat, în schimb, „poziția Ankarei, foarte diferită de cea a Parisului și a Berlinului”.
În prima parte a acestui an, Turcia părea a încerca să reducă agresivitatea politicii sale în Orientul Mijlociu și Mediterana de Est. Însă toate aceste eforturi erau înșelătoare. În realitate, regimul de la Ankara nu a renunțat niciodată la elemente cheie din strategia sa agresivă. Recent, a adăugat un alt astfel de element în relația cu Tripoli, ceea ce poate contribui la agravarea situației din Mediterana de Est și Orientul Mijlociu.
Kremlinul spune că aşteaptă de la liderul turc o ofertă concretă privind medierea în conflictul din Ucraina.
Aproape jumătate dintre angajați sunt plătiți cu echivalentul a mai puțin de 330 de dolari pe lună.