New Delhi, care se angajase să furnizeze grâu ţărilor fragile cândva dependente de exporturile din Ucraina, a explicat că doreşte să asigure „securitatea alimentară” pentru cei 1,4 miliarde de locuitori ai Indiei.
ONU a acuzat armata ucraineană că bombardează școlile sau le folosesc în scop militar, potrivit unor narațiuni de propagandă lansate de presa rusă. În realitate, raportul ONU critică Rusia pentru că distruge școli și ucide civili pe teritoriul Ucrainei.
Moscova trimite în Ucraina membri ai minorităților etnice.
Statele baltice sunt, probabil, printre țările NATO cele mai expuse la un eventual atac al Rusiei și au fost printre primele care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la agresivitatea regimului Putin. Apartenența la NATO le oferă o protecție, dar experții cred că Alianța trebuie să își consolideze pozițiile în regiune.
Preşedintele Turciei a criticat din nou posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţă, spunând că ambele ţări sprijină „organizaţii teroriste”, printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.
Omul ajuta la deplasarea în siguranță a persoanelor strămutate, iar soția nu l-a mai putut contacta telefonic de pe 2 martie.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, merge, joi, la Casa Albă.
Violul și crima, practici curente ale armatei ruse – acuză celebra organizaţie pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch.
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak crede că Moscova nu pricepe că războiul nu mai are loc după regulile, calendarul sau planurile sale.
În condiţiile în care miniştrii de Externe din UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta o nouă rundă de sancţiuni impuse Rusiei, diplomaţii au lansat ideea unei amânări a embargoului după ce Ungaria s-a opus la propunerea iniţială a Comisiei Europene, pe motiv că încetarea importurilor de petrol din Rusia ar crea probleme pentru economia sa.
Războiul din Ucraina afectează economia Republicii Moldova, care deja este cea mai săracă țară din Europa. Zeci de mii de refugiați se află pe teritoriul Moldovei, piețele din Rusia și Ucraina sunt mult mai greu de accesat, importurile din țările respective au de suferit, iar la toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la nivel global și dependența energetică de Rusia. Chișinăul ar putea folosi însă și în avantajul său criza, accelerând integrarea economică cu Uniunea Europeană.
Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar şi şi-au anunţat deja dorinţa de a-şi depune candidaturile simultan la NATO. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului „Parteneriat pentru Pace”.
Vânzările de mașini noi s-au prăbușit în Rusia, ca urmare a sancțiunilor economice severe instituite de Occident.
Sârbul Novak Djokovic le ia apărarea, după ce și el a fost exclus de la Australian Open, fiindcă a refuzat să se vaccineze împotriva COVID-19.
Peste 944.000 de oameni au părăsit Ucraina cu destinația România de la debutul războiului, în 24 februarie.
Repornirea sa va permite Norvegiei să-și mărească livrările de gaz către Europa, care încearcă să pună capăt dependenței energetice de Rusia.
În acelaşi timp, numeroase reacţii de susţinere au venit după ce Suedia a anunţat oficial că solicită aderarea la NATO.
Ankara susţine că Suedia şi Finlanda adăpostesc persoane apropiate de grupuri considerate teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, acuzat de Turcia că a coordonat puciul nereuşit din 2016.
Pe locul locul șapte în concurs și a doua în simpatia publicului a fost trupa Zdub și Zdob din Republica Moldova.
Numai sâmbătă, au venit aproape nouă mii.
Secretarul general al NATO a mai spus că recentul anunţ al Finlandei şi Suediei că îşi vor depune candidatura la alianţa militară nord-atlantică reprezintă dovada că agresiunile „nu dau roade”.
Guvernarea proeuropeană de la Chișinău nu respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, iar între putere și populație s-a format o prăpastie ideologică și geopolitică care va provoca proteste masive, scrie presa rusă, preluată de publicațiile de limbă rusă de la Chișinău. Narațiunile au scopul să discrediteze guvernarea de la Chișinău din cauza că s-a pronunțat împotriva războiului în Ucraina și a interzis simbolurile acestuia.
Rușii cred că Finlanda și Suedia n-au motive să adere la Alianța Nord-Atlantică.
Turcia se învecinează cu Rusia şi Ucraina, are legături bune cu ambele ţări şi a încercat să faciliteze negocierile de pace. Ankara s-a opus invaziei Rusiei şi a furnizat Kievului drone armate, deşi în acelaşi timp se opune sancţiunilor occidentale impuse Moscovei.
Totalul se apropie de un milion.
Piața mondială e, deja, afectată de invazia rusă din Ucraina.
Duminică, finlandezii și-ar putea oficializa candidatura la NATO.
Președintele rus, Vladimir Putin, s-ar afla într-o stare fizică și psihică foarte proastă, iar la Moscova s-ar pregăti o lovitură de stat.
După întâlnirea avută într-un castel vechi de 400 de ani din stațiunea Weissenhaus de la Marea Baltică, înalți diplomați din Marea Britanie, Canada, Germania, Franța, Italia, Japonia, SUA și UE s-au angajat, între altele, să-și continue asistența militară și de apărare „atâta timp cât este necesar”.
Deși, oficial, are un parteneriat strâns cu Rusia, China nu se grăbește să o sprijine acum, când aceasta întâmpină probleme economice și militare ca urmare a invadării Ucrainei. Cu imaginea afectată de modul în care gestionează actualul val al pandemiei, Beijingul nu are nevoie de și mai multă publicitate negativă acum, când Xi Jinping se pregătește de un nou mandat în fruntea țării. În plus, războiul din Ucraina pare să fi afectat și planurile Chinei cu privire la aducerea Taiwanului sub controlul său.
Sunt invocate raţiuni de securitate şi necesitatea de a păstra „integritatea” acestui gen de nominalizări, pentru a justifica refuzul publicării informaţiilor cerute.
Războiul din Ucraina a dus la creşterea preţurilor pe plan global la cereale, ulei alimentar, combustibil şi îngrăşăminte, iar agenţiile ONU avertizează că aceste creşteri vor agrava criza alimentară.