Aproape trei milioane de ucraineni vor să ajungă în Rusia, unde se află deja peste un milioan de refugiați de război, potrivit unei narațiuni false lansate de MAE de la Moscova și de presa pro-Kremlin. În realitate, Rusia a lansat o adevărată campanie de strămutare forțată a ucrainenilor din teritoriile pe care le controlează. În plus, nouă din zece ucraineni consideră statul rus un inamic.
După ce legea va fi promulgată de preşedintele Joe Biden, ajutorul total acordat până acum de Statele Unite Ucrainei va depăși 50 de miliarde de dolari.
Anunțul vine după ce, joi, Parchetul ucrainean a cerut joi închisoare pe viață, pedeapsa maximă, pentru primul militar rus judecat pentru crime de război la Kiev, sub acuzația că a ucis un civil neînarmat, la sfârșitul lunii februarie.
Invazia lui Putin în Ucraina este întâi de toate un avertisment către toți cei care au convingerea că deficiențele democrației, mai ales ale celor în curs de consolidare, pot fi combătute printr-un soi de transfer de expertiză dinspre regimurile autoritare. Având în minte exemplul Chinei, dar trăgând intens cu ochiul la propaganda lui Putin, foarte mulți dintre români, incluzându-i aici și pe politicieni, erau convinși de faptul că, în pofida „neajunsurilor” sale, autoritarismul este eficient.
În aprilie, Moscova a avertizat NATO că, dacă Suedia şi Finlanda s-ar alătura Alianţei, ar obliga-o să-și consolideze apărarea, inclusiv prin instalarea de arme nucleare în zona Mării Baltice.
„Dată fiind amploarea împrumuturilor care fără îndoială vor fi necesare, o strângere de fonduri în numele UE sau cu garanţii naţionale ale statelor membre face parte din opţiunile avute în vedere” – a argumentat Comisia Europeană.
Finlanda importă din Rusia cea mai mare parte din gaze, însă acestea au o pondere de doar aproximativ 5% în consumul de energie.
Numai joi, au venit aproape nouă mii.
Parlamentul European ceruse joi includerea lui Schroeder pe lista neagră, dacă acesta nu demisionează de la Rosneft. Şi tot joi, grupurile parlamentare membre ale coaliţiei guvernamentale din Germania i-au retras o parte din privilegiile de fost cancelar.
La Torino, miniştrii de Externe participanţi au promis „mobilizarea tuturor capacităţilor Consiliului Europei pentru a garanta că Rusia va fi trasă la răspundere pentru încălcările drepturilor omului comise”.
Iniţiativa vine după pierderile grele în oameni şi echipamente suferite de armata rusă în invazia lansată împotriva Ucrainei pe 24 februarie şi care nu decurge conform planului Moscovei, timp în care Ucraina şi-a mobilizat aproape toţi bărbaţii apţi să servească în armată.
Potrivit lui Antonio Guterres, „nu există o soluţie eficientă la criza alimentară fără reintegrarea pe pieţele mondiale, în pofida războiului, a producţiei alimentare din Ucraina, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia şi Belarus”.
În paralel, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii face demersuri pentru ca soldaţii ucraineni care s-au predat la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol să-şi poată contacta rudele.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a precizat că nu agreează acordarea unei „scurtături” Ucrainei pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Miercuri au venit aproape nouă mii.
Bruxellesul a avertizat în mai multe rânduri că un astfel de mecanism de conversie e o eludare a sancțiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană.
Ministrul de Externe, Liz Truss, a explicat că, atâta timp cât președintele Vladimir Putin își continuă ceea ce ea a numit atacul barbar asupra Ucrainei, guvernul britanic va continua să țintească economia rusă.
La Casa Albă sunt programate discuții între președintele american, Joe Biden, omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și premierul suedez, Magdalena Andersson.
"Dar de ce ai venit aici? Ca să ne eliberezi de ce? Ce ți-a făcut soțul meu?" - l-a întrebat văduva civilului ucis.
Schröder îşi va pierde biroul care îi era pus la dispoziţie şi personalul aferent, însă îşi va păstra protecţia personală din partea poliţiei şi pensia sa de fost cancelar federal.
Presa rusă distribuie o narațiune de propagandă, potrivit căreia Kievul mobilizează un milion de persoane în armată, fiind obligat de Occident să își sacrifice populația în schimbul ajutoarelor pe care le primește. În realitate nu e vorba de nicio mobilizare; Ucraina doar a solicitat asistență pentru a-și putea susține forțele de securitate care, împreună, au un efectiv de un milion de persoane.
Crește fluxul dinspre Republica Moldova.
Procesul, care ar trebui să fie urmat rapid de alte câteva, va fi un test pentru sistemul judiciar ucrainean, într-un moment în care instituţiile internaţionale îşi desfăşoară şi ele propriile anchete cu privire la abuzurile comise de trupele ruse în această ţară.
După ce Rusia a invadat Ucraina în 24 februarie, mai multe ţări europene au expulzat peste 300 de diplomaţi ruşi, uneori sub acuzaţii de spionaj.
Luni, membrii ruşi ai CIO au primit permisiunea de a participa la sesiunea Comitetului Internaţional Olimpic din această săptămână, forul olimpic spunând că aceştia nu sunt reprezentativi pentru ţara lor.
„Obiectivul strategic al rușilor este totul sau nimic” – ripostează ucrainenii.
Finlanda şi Suedia şi-au depus oficial miercuri cererile de aderare la NATO. Elveţia, care este cunoscută pentru statutul tradiţional de neutralitate, înclină acum mai mult spre aderarea la Alianţă.
Uniunea Europeană a alocat deja un ajutor macrofinanciar de urgenţă de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina după agresiunea Rusiei asupra acestei ţări.
Cetăţenii Republicii Moldova au reacţionat la şocul, agonia şi incertitudinea războiului cu amabilitate, generozitate şi compasiune, găzduind un număr mare de refugiaţi ucraineni şi oferind sprijin umanitar Ucrainei – a subliniat Maia Sandu.
Concret, „orice jurnalist acreditat pe lângă forţele armate, care se deplasează într-o zonă de risc, poate împrumuta material la Liov (vestul ţării) şi Kiev” – a explicat RSF.
În ciuda măsurilor luate de Moscova pentru a-și asigura monopolul asupra informației cu privire la războiul din Ucraina, jurnaliștii ruși independenți continuă să scrie. Veridica a selectat mai multe materiale care descriu ce se întâmplă în regiunile din Ucraina ocupate de Rusia: cum este maltratată populația locală de forțele armate ruse, cum dispar bărbații din orașe, cum sunt numite noi administrații „militaro-civile” și cine sunt oamenii puși de ruși să conducă teritoriile acaparate.
