Parlamentul finlandez a votat, marți, în favoarea aderării la NATO, cu o majoritate de peste 95%, permițând, astfel, oficializarea candidaturii republicii scandinave la admiterea în Alianță. La finalul unei sesiuni parlamentare speciale de două zile, proiectul de aderare a fost adoptat cu 188 de voturi pentru, opt împotrivă și nicio abținere. Tot marți, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a anunțat că președintele Statelor Unite, Joe Biden, îl va primi, joi, la Washington, pe omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și pe premierul suedez, Magdalena Andersson. Pe agenda discuțiilor figurează candidaturile Finlandei și Suediei la NATO, securitatea europeană, precum și sprijinul Occidentului pentru Ucraina atacată de Rusia – a precizat Jean-Pierre. Războiul din Ucraina a modificat atitudinea opiniei publice din Finlanda, iar presa internațională scrie, ironic, că meritul îi aparține președintelui rus, Vladimir Putin. Petiţiile care solicită admiterea în Alianţă au adunat zeci de mii de semnături, iar sondajele de opinie atestă și că finlandezii pro-aderare au devenit net majoritari. Finlanda, care are o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia, a fost ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice. Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de Alianţă. NATO are în prezent 30 de membri, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările din Uniune care nu au aderat şi la Alianţă sunt Finlanda, Suedia, Austria, Cipru, Irlanda și Malta.
