Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, astăzi, să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, informează banca centrală printr-un comunicat. De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, dar și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației rămâne peste 5 procente
Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, și în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.
Conform BNR, rata anuală a inflației s-a menținut în aprilie 2025 la 4,85% (4,86% în martie) și a crescut în mai la 5,45%. Avansul față de finele trimestrului I 2025 este rezultanta continuării accelerării creșterii prețurilor alimentelor și energiei, care a devansat consistent ca impact noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și produse din tutun și la nivelul subcomponentei mărfurilor nealimentare a inflației de bază.
Activitatea economică în stagnare în primul trimestru
Potrivit BNR, activitatea economică a stagnat în trimestrul I 2025, după ce a crescut cu 0,5 în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o deschidere mai evidentă a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB a înregistrat o nouă scădere în T1 2025, la 0,3%, de la 0,5% în ultimul trimestru din 2024. Cererea internă a continuat însă să-și accelereze creșterea în termeni anuali, în principal pe seama dinamicii formării brute de capital fix, care a consemnat un salt, revenind consistent în teritoriul pozitiv, în timp ce consumul gospodăriilor populației și-a încetinit considerabil creșterea, dar a rămas principalul determinant al avansului PIB.
În schimb, evoluția exportului net și-a mărit semnificativ impactul contracționist și în primul trimestru al anului curent, dată fiind amplificarea pe mai departe a decalajului negativ dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, în condițiile majorării ceva mai pronunțate a celei din urmă în raport cu trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent și-a păstrat ritmul înalt de creștere în termeni anuali. Cele mai recente date și analize indică o creștere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2025, în linie cu previziunile precedente, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.
Piața muncii, în declin
Pe piața muncii, noile date arată descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile martie și aprilie 2025, dar și o scădere a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce aceasta a urcat la 6% în trimestrul I.
Totodată, potrivit sondajelor de specialitate aferente trimestrului II, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au menținut ca medie la nivelul în creștere din precedentele trei luni, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii a scăzut semnificativ. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă însă relativ lent în aprilie 2025, rămânând pe palierul de două cifre, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat un nou salt în debutul trimestrului II, ajungând la 21,8%.
