Monitor Fake News Nr. 44: Republica Moldova și Georgia, în vizorul Rusiei

Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.

Operaţiunea psihologică a Rusiei în Republica Moldova

npr.org / 9 mar. 2023; euronews.com / 14 mar. 2023; euvsdisinfo.eu / 3 mar. 2023; veridica.ro / 2 mar.2023

Revocarea de către preşedintele Vladimir Putin, acum o lună, a decretului care recunoştea suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova, a fost semnalul revărsării  unui val propagandistic fără precedent asupra statului care separă România de câmpurile de luptă din Ucraina. Luni, ministrul moldovean al Apărării afirma că ţara sa se confruntă cu un război hibrid al Rusiei, menit să înlăture administraţia pro-europeană de la Chişinău. O trecere în revistă a tacticilor şi acţiunilor puse în aplicare în ultimele săptămâni de aparatul de dezinformare al Kremlinului confirmă evaluarea lui Anatolie Nosatîi. În 21 februarie, un canal Telegram pretins ucrainean anunţa că 260 de soldaţi aflaţi în sectorul transnistrean al frontierei ucrainene au primit misiunea de ataca zona satului Cobasna, în apropierea unui important depozit de muniţie din perioada armatei sovietice. Postarea a adunat peste 140.000 de vizualizări. Un alt canal Telegram, cu numele Typical Odessa, distribuie postarea iniţială, adăugând că în operaţiune ar fi implicat personal militar NATO. În 23 februarie – Ziua Apărătorului Patriei în Rusia – ministrul rus al Apărării afirmă că Ucraina pregăteşte provocări în regiunea transnistreană. Comunicatul oficial este preluat şi răspândit de canalele media de stat, precum TASS, RIA şi Interfax, însoţit de presupuse detalii, cum ar fi simularea unui atac în Ucraina de către militari ucraineni în uniforme ruseşti. În Republica Moldova falsul este propagat de filialele Komsomolskaia Pravda şi Sputnik, cărora li se alătură politicieni locali ca Igor Dodon şi parlamentarul Bogdan Ţârdea. În 24 februarie, ministerul rus de Externe avertizează că orice atac împotriva armatei ruse din Transnistria va fi considerat o agresiune împotriva Rusiei, iar liderii de la Tiraspol spun că sunt „gata să facă faţă oricărei provocări”. Două zile mai târziu, canalul Telegram novorossia_region, promotor notoriu al separatiştilor pro-ruşi, publică fotografia unui document contrafăcut atribuit armatei Kievului prin care li s-ar fi ordonat unităţilor ucrainene să fie gata pentru invadarea Transnistriei. În decurs de 50 de minute, postarea și fotografia au fost redistribuite de două canale Telegram ale News Front, un site cu sediul în Crimeea ocupată. După o oră, un mesaj cu aceeași fotografie marcată cu sigla publicaţiei ruseşti Readovka a fost publicat şi apoi redistribuit, în doar zece minute, pe canalul filorus Blocknot Moldova, cumulând rapid peste 600 000 de vizualizări. După alte zece minute, canalul de Telegram al lui Vladimir Rogov, o marionetă a Moscovei în regiunea ocupată Zaporojie, postează fotografia, marcată cu sigla propriului său canal. Simultan, contul principalului ziar rusesc Izvestia distribuie un link către propriul articol la temă. În câteva ore, postarea s-a răspândit în spațiile informaționale din Republica Moldova și Rusia, găsindu-şi loc în Komsomolskaia Pravda Moldova, Rossiiskaia Gazeta – controlată de Moscova, platforma Russia Today şi agenţia de știri RIA. Cel mai important impuls în răspândirea dezinformării a venit în jurnalul de seară din 26 februarie difuzat de principalul canal al televiziunii de stat, Pervîi Kanal – Canalul 1, ale cărui mesaje ajung la circa o sută de milioane de vorbitori de limbă rusă. Aparent fără legătură cu documentul falsificat atribuit ucrainenilor, în 27 februarie apar pe reţelele sociale zeci de postări însoţite de un videoclip care pretinde că arată Armata română tranferând echipament militar la frontiera cu Republica Moldova. Imaginile, care prezintă de fapt repetiţii pentru parada militară din 1 decembrie anul trecut la Alba Iulia, strâng peste 300.000 de vizualizări doar pe canalele Telegram. În capcana mistificării pro-ruse cad şi jurnaliştii cunoscutei agenţii române de presă Mediafax, care anunţă în titlu - invocând ca sursă presa ucraineană - că filmarea înfăţişează deplasarea rachetelor Himars în zona de graniţă. A doua zi, la aceeaşi adresă electronică, ştirea falsă era înlocuită - fără explicaţii  - cu o informaţie despre o posibilă ofensivă ucraineană. Obiectivul Kremlinului în promovarea celor două minciuni – intenţia Ucrainei de a ataca Transnistria şi pregătirile militare ale României – este acelaşi: inocularea în rândul cetăţenilor Republicii Moldova a temerii unui război cu Rusia, conflict în care ar fi împinsă de către partenerii săi occidentali, inclusiv de România.

Georgia – noul front al războiului hibrid al Rusiei

eureporter.co / 12 mar. 2023; ansa.it / 10 mar. 2023; Radio Komsomolskaia Pravda / 9 mar. 2023; @visegrad24 / 10 mar. 2023; bloomberg.com / 9 mar. 2023;

Strădania Rusiei de a destabiliza şi păstra în sfera sa de influenţă fostele republici sovietice devine evidentă şi în extremitatea răsăriteană a Mării Negre, în Georgia. Conducerea de la Moscova şi propagandiştii Kremlinului dau semne de iritare după ce, silit de amploarea protestelor de stradă, guvernul de la Tbilisi a retras proiectul de lege al aşa-numiţilor “agenţi străini”. Încercând să înşele vigilenţa societăţii civile, autorităţile au prezentat două variante ale legii: una după modelul reglementărilor americane în domeniu, care vizează strict entităţile străine, şi o a doua croită după legea rusească care sancţionează presa şi organizaţiile neguvernamentale indezirabile. Deşi a susţinut public implementarea variantei americane formaţiunea Puterea Poporului, asociată cu  “Visul Georgian” – partidul de guvernământ condus de oligarhul cu vederi pro-ruse Bidzina Ivanishvili -, a promovat în Parlament reglementări represive similare celor în vigoare în Federaţia Rusă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a grăbit să învinovăţească Statele Unite pentru inflamarea protestelor din Tbilisi. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a interpretat sloganurile pro-europene şi anti-ruseşti ale manifestanţilor ca fiind dovada unei tentative de lovitură de stat. El a asemănat protestele georgienilor cu cele ale Euro-Maidanului ucrainean din 2013 şi a acuzat Occidentul că nu dă dovadă de aceeaşi înţelegere faţă de protestele antiguvernamentale din Republica Moldova. Spre deosebire de şeful diplomaţiei ruse, presa controlată de Kremlin a fost mult mai virulentă, proferând chiar ameninţări. Jurnalistul Serghei Mardan de la Radio Komsomolskaia Pravda a spus că pentru Rusia ar fi mai ieftin să cheltuiască pe propagandă în Georgia şi Armenia decât să fie mai târziu nevoită să le supună „denazificării”.

„Se pare că Georgia şi Armenia nu mai sunt subiecte geopolitice închise, aşa cum credeam, şi trebuie tratate în consecinţă. Uitaţi-vă numai cât trebuie să cheltuim cu denazificarea Ucrainei. Oricine vrea să se alăture Europei trebuie să treacă mai întâi prin iadul războiului. Aşa s-a întâmplat în Balcani, aşa se întâmplă în Ucraina. Şi da, aşa se va întâmpla, probabil, şi cu Georgia.” 

Margarita Simonyan, redactor şef la Russia Today, crede că nesupunerea georgienilor merită o soluţie radicală. Propagandista preferată a lui Vladimir Putin a pledat pentru o lovitură nucleară asupra capitalei Tbilisi, despre care spune că nu merită cruţată pentru că îi lipsesc sanctuarele ortodoxe. Editorialistul de la Bloomberg observă că, în mod ironic, ameninţările cu o intervenţie militară în Georgia vin la 15 ani de când republica din Caucaz – aspirantă la calitatea de membru al Uniunii Europene şi NATO – a fost invadată de Rusia după acelaşi tipar folosit în 2014 în estul Ucrainei. În august 2008, soldaţii Moscovei interveneau în Georgia sub pretextul protejării de un pretins genocid a separatiştilor din Osetia de Sud şi Abhazia. Războiul a fost urmat de epurarea etnică a georgienilor de pe 20% din teritoriu, aflat şi azi sub ocupaţie rusească.

(Horia Grușcă)