Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro-europenii reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.
Drumul nu va fi ușor și va fi presărat cu obstacole majore, dar nu există nicio scuză pentru o eventuală nereușită. PAS este condamnat să „reușească”, ținând cont de marea dezamăgire din ultimul deceniu de după momentul „7 aprilie” sau „Revoluția Twitter”, atunci când și PLDM-ul fostului premier Vlad Filat a pierdut o șansă foarte mare de a merge pe calea europeană, după un început încurajator. La fel au făcut și cleptocraticul partid al lui Mihai Ghimpu, ascuns în spatele „unioniștilor de caviar”, dar și PD-ul lui Plahotniuc, care a dus complet în derizoriu ideea europeană, folosită ca paravan pentru un jaf total asupra țării.
Motoarele trebuie turate acum la maxim pe intern, dar factorul extern va juca de asemenea un rol extrem de important. Pe de o parte Rusia va încerca să obstrucționeze, interesul său pentru un eșec al pro-europenilor fiind unul evident. Pe de altă parte, Republica Moldova va fi ajutată de partenerii săi externi, mai precis de România, UE și SUA.
Planuri și bani dinspre România
România a dat deja un semnal foarte puternic, la nivel guvernamental, după vizita de la finalul săptămânii trecute a ministrului de externe, Bogdan Aurescu. Oficialul român a explicat pe scurt care vor fi principalele direcții de dezvoltare și se vorbește de un nou Acord de asistență financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, blocat în primăvara acestui an de Guvernul interimar de la Chișinău, încă subordonat pe atunci Socialiștilor lui Igor Dodon.
Banii promiși de București comportă două componente: continuarea programelor reușite în domeniul infrastructurii educaționale și energetice, dar și lansarea unora noi, menite să ajute la dezvoltarea acestui stat. România a punctat în ultimii doi ani mai multe reușite majore, doar cele mai importante rămân refacerea a circa 1.000 de grădinițe și școli, peste 80% din numărul total din Republica Moldova și construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.
Acesta din urmă este de o importanță vitală pentru Republica Moldova din mai multe considerente: o va lega la infrastructura europeană energetică via România și îi va oferi un spațiu de manevră pentru renegocierea contractului cu Gazprom, care este reînnoit anual.
Pe viitor, România va trebui să pompeze „know-how” și bani pentru construirea liniilor de electrificare de înaltă tensiune care să asigure conectarea la rețeaua europeană. În prezent, Republica Moldova procură energia electrică de la centrala rusească de la Cuciurgan din regiunea separatistă transnistreană și din Ucraina. Interconectarea cu România va duce inevitabil la scăderea prețurilor pentru consumatorii finali din Moldova, ca urmare a diversificării surselor de procurare a energiei electrice.
Programele de „twinning” pe diverse servicii reprezintă noi provocări, iar dezvoltarea în continuare a serviciului SMURD este una dintre acestea. Republica Moldova are o șansă în plus acum de a diminua din influența malignă a dezinformării ruse, după ce România a anunțat fonduri pentru dezvoltarea mass media și a societății civile din Republica Moldova. Aici și Bucureștiul va trebui să diversifice sursele media pe care le deține în Republica Moldova, iar Chișinăul să ofere cumva un cadru mai atractiv pentru ca organizațiile media din România, în general cele particulare, să poată veni pentru a-și desfășura activitatea în Republica Moldova.
Poate cel mai important lucru este deschiderea manifestată de ambele părți pentru sporirea investițiilor românești peste Prut. România este deja primul partener comercial al Republicii Moldova și și-a mărit aportul în ultimii cinci de la un miliard de dolari în 2015, la 2,2 miliarde de dolari în 2019. Un sfert din produsele exportate de Republica Moldova ajung în România, iar circa 66% în total pe piețele UE.
Este loc de mai mult, dar pentru firmele românești și nu numai, noua putere va trebui să curețe mediul de afaceri, să facă o legislație atractivă și, cel mai important, să reformeze justiția și să protejeze legislativ mai mult investițiile străine în Republica Moldova. Există însă avantaje importante: investițiile creează locuri de muncă, aduc bani din impozite și generează bunăstare.
Dincolo de toate acestea, România va continua să facă lobby la Bruxelles pentru Republica Moldova, însă pentru ca acesta să fie eficient este nevoie de rezultate, dar și de comunicarea acestora.
UE și SUA, implicate puternic
Uniunea Europeană a anunțat încă din timpul campaniei electorale un program de susținere de 600 de milioane de euro pe următorii trei ani pentru Republica Moldova. Suma este strânsa legată de mersul reformelor.
Astfel, puterea de la Chișinău este presată să înfăptuiască cât mai rapid acele reforme atât de necesare. Strategia europenilor este să aducă la Chișinău experți din toate colțurile UE care să implementeze aquis-ul comunitar și standardele UE. Actuala putere și-a exprimat deja deschiderea în acest sens, astfel că procesul ar trebui accelerat.
Corupția endemică a făcut ca acel circa un miliard de euro pompat la Chișinău în ultimul deceniu de UE să nu se resimtă prea mult la nivelul populației, fapt ce a augmentat și retorica forțelor pro-ruse care au pedalat pe ideea că UE oricum nu ajută, iar dacă o face banii se scurg în buzunarele „băieților deștepți”. Ceea ce nu a fost chiar departe de adevăr. Provocarea va fi ca aceste 600 de milioane să aducă rezultate vizibile – iar dacă o vor face, vor veni și alți bani.
Și Statele Unite par mai decise ca oricând nu numai să vină în continuare cu bani – până acum au adus deja cu 1,4 miliarde de dolari – dar și cu experți concentrați pe dezvoltare. Un semnal în acest sens este aducerea unui nou ambasador. Fostul ambasador Dereck Hogan a avut rolul unui ambasador-jucător care a intervenit cu succes în multe momente-cheie, culminând cu determinarea plecării oligarhului Vlad Plahotniuc.
Ultima întrevedere a lui Plahotniuc înaintea plecării a fost cu Hogan. Bogdan Aurescu nici nu a mai apucat să intre la Plahotniuc în birou să îi anunțe prohodul politic, dacă ar fi să dăm crezare declarațiilor fostului premier Ion Sturza dintr-un interviu recent.
Acum americanii trimit la Chișinău un diplomat „business-oriented”. Noul reprezentant al Washington-ului va fi Kent Doyle Logsdon. Acesta are o experiență importantă pe zona economică în Germania și în Ucraina, dar și Asia în Kazahstan, Pakistan și Thailanda. Diplomatul american este specializat în zona economică, fapt ce dă un semnal puternic că SUA intenționează să atragă investiții în Republica Moldova și să fortifice economic acest stat.
Miza este una foarte mare, nu doar pentru Republica Moldova în anii următori. UE și SUA, împreună cu România, vor să stabilizeze Republica Moldova și să o ducă pe un drum ireversibil spre Uniunea Europeană. Este nevoie de un stat stabil la granițele UE și NATO, iar efortul va fi unul conjugat din partea tuturor părților implicate. În acest moment, Republica Moldova are două pietre de moară legate de gât de care Chișinăul va trebui să se lepede: corupția endemică și dosarul transnistrean.
Acestea vor fi momentele-cheie ale reușitei. Dacă Chișinăul va juca inteligent, atunci PAS și Maia Sandu nu vor avea în față doar un ciclu de patru ani de guvernare, ci opt, fapt care va putea pecetlui într-adevăr acel vis politic în care Republica Moldova să își poată depune candidatura la Uniunea Europeană. Dar mai este mult până departe și toate aceste reforme trebuie luate pas cu pas, cu tact și mai ales inteligență în acest format patrulater - Chișinău, București, Bruxelles, Washington.
