În timp ce politicienii din Georgia se pregătesc pentru alegerile din 2024, programate pentru sfârșitul lunii octombrie, fondatorul partidului (de la putere) Visul Georgian, Bidzina Ivanishvili, a revenit (pentru a doua oară) în viața politică. Opoziția spune că, de fapt, oligarhul nu s-a retras vreodată și că în tot acest timp ar fi condus Georgia din culise. Deocamdată, Ivanișvili s-a întors doar la partidul pe care l-a înființat, rămânând în afara guvernului. Cu toate acestea, la doar o lună de la revenirea lui Ivanișvili pe scena politică, Visul Georgian a numit un nou prim-ministru: Irakli Kobakhidze, un critic acerb al Occidentului și un simpatizant al Rusiei. Este Georgia pe cale să se apropie și mai mult de Moscova decât a făcut-o în ultimii ani?
A doua întoarcere a lui Bidzina Ivanishvili în politica georgiană
Ivanișvili a revenit în Visul Georgian la finalul anului 2023, când a preluat postul nou-înființat de „președinte de onoare” al partidului. Oligarhul și-a motivat decizia, spunând că s-a întors pentru a „ajuta membrii partidului să reziste ispitelor”. Potrivit acestuia, pe fundalul „autodistrugerii complete a opoziției”, inclusiv a partidului Mișcarea Națională Unită, al lui Miheil Saakașvili, Visul Georgian este expus mai multor riscuri de corupție și confruntări interne.
În timpul unui scurt discurs la congresul partidului, unde a fost desemnat în unanimitate președinte de onoare al partidului, Ivanișvili a făcut comparație cu prima sa revenire în viața politică a țării în 2018, afirmând că ambasadorul de atunci al UE în Georgia i-ar fi spus că, dacă nu s-ar fi întors, „într-o lună nu ar mai fi rămas nimic din partid”.
„Mi-am îndeplinit atunci misiunea. Am restabilit ordinea în partid, am ajustat sistemul și abia după aceea m-am retras din nou din politică”, a adăugat Ivanișvili.
Prima dată când oligarhul georgian și-a anunțat plecarea din politică a fost în 2013, la un an după ce partidul Visul Georgian pe care l-a fondat a câștigat alegerile parlamentare. După victoria din 2012 împotriva Mișcării Naționale Unite, oligarhul (care a fost desemnat prim-ministru în urma alegerilor) a anunțat că va demisiona imediat ce va reuși să aducă stabilitate în politica internă și externă a Georgiei.
Un an mai târziu, candidatul Visului Georgian, Ghiorghi Margvelașvili, l-a învins pe președintele în exercițiu la vremea respectivă, Miheil Saakașvili, în scrutinul pentru alegerile prezidențiale. Odată cu plecarea lui Saakașvili, Ivanișvili și-a anunțat demisia.
Cu toate acestea, în 2018, Ivanișvili a revenit în politică și a fost ales președinte al Visului Georgian. Dar la câteva luni după victoria partidului de guvernare în alegerile parlamentare din 2020, oligarhul a anunțat din nou că se retrage din funcție.
A doua ieșire „finală” din politică a lui Ivanișvili a avut loc pe 11 ianuarie 2021. Site-ul Visului Georgian a publicat o scrisoare în care oligarhul își anunța retragerea, spunând că părăsește partidul în ajunul împlinirii vârstei de 65 de ani pentru a se întoarce la un stil de viață departe de atenția publicului. Omul de afaceri susținea că și-a îndeplinit misiunea de a organiza și readuce spiritul de muncă în echipă în sânul partidului.
Opoziția georgiană nu a crezut o clipă această poveste, susținând cu fermitate că Bidzina Ivanișvili este eminența cenușie a țării. Anunțând a doua sa revenire, Ivanișvili a confirmat că își păstrează de fapt influența asupra proceselor care au loc în cadrul partidului de guvernare. Oligarhul a spus că în tot acest timp a avut consultări cu doi sau trei lideri ai Visului Georgian, iar acest lucru „a ajutat la păstrarea unui mediu sănătos la nivelul partidului”.
Occidentul s-a săturat de oligarhul pro-rus al Georgiei
Într-o rezoluție din iunie 2022, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „rolul distructiv jucat de influentul oligarh, Bidzina Ivanishvili, în politica și economia Georgiei și gradul de control pe care acesta îl exercită asupra guvernului și a deciziilor acestuia”, dar și vizavi de „descoperirile privind legăturile personale și de afaceri ale lui Ivanișvili cu Kremlinul, care dictează poziționările actualului guvern al Georgiei față de sancțiunile împotriva Rusiei”.
Prim-ministrul de atunci al Georgiei, Irakli Garibașvili, a condamnat această rezoluție drept una „iresponsabilă și jignitoare”, susținând că documentul adoptat de Parlamentul European conține „prea multe inexactități factuale, prea multe minciuni”. El a descris votul de la Strasbourg drept un „spectacol”.
La câteva zile de la adoptarea rezoluției, Georgia a fost trecută cu vederea când Comisia a recomandat oficial ca Ucraina și Republica Moldova să primească statutul de țări-candidate la aderarea europeană. În schimb, Tbilisi a primit o listă de 12 recomandări, de-a căror implementare ar fi depins o revizuire a statutului său. Una dintre recomandări a vizat „dez-oligarhizarea” țării. Deși Bidzina Ivanișvili nu era menționat în mod explicit, era evident la cine făcea referire documentul.
Preocupări cu privire la rolul și influența lui Bidzina Ivanișvili în politica din Georgia au fost exprimate și într-un raport al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), publicat în toamna anului 2022. Documentul îl acuză pe Ivanișvili de acapararea statului, favorizarea dependenței economice a Georgiei de Rusia și de menținerea de relații de afaceri secrete cu Federația Rusă.
Bidzina Ivanișvili a fost din nou numit un „oligarh pro-rus” în raportul anual de securitate pentru 2024, publicat în ajunul Conferinței de Securitate de la München. Intitulat sugestiv „Lose-Lose?”, raportul avertizează că din ce în ce mai multe guverne vor acorda prioritate câștigului personal în dauna cooperării și investițiilor în ordinea internațională. În document, Georgia a fost inclusă în „zona gri”, dedicată analizării consecințelor acțiunilor militare ale Rusiei în Ucraina asupra Europei de Est.
Raportul menționează că, în ciuda încercărilor nereușite ale Rusiei de a aduce Georgia, Moldova și Balcanii de Vest în orbita ei, Moscova a reușit totuși să împiedice integrarea lor în Occident. Potrivit autorilor documentului, Bidzina Ivanișvili a ajutat Moscova în acest demers.
„Oligarhul prorus și fondatorul partidului de guvernământ, Bidzina Ivanishvili, este responsabil pentru recentul regres democratic al țării și pentru îndepărtarea acesteia de UE, contrar dorințelor majorității societății. De asemenea, Rusia a folosit amenințări pentru a stimula separatismul în Abhazia și Osetia de Sud cu scopul de a crea instabilitate în aceste teritorii”.
În vreme ce oamenii lui Ivanișvili fac schimb de funcții, opoziția se întreabă dacă țara se îndepărtează de Occident și se apropie de Rusia și Asia
Când și-a anunțat a doua revenire în politică, Bidzina Ivanișvili a promis că nu se va mai întoarce la șefia guvernului și nu îl va înlocui pe premierul Irakli Garibașvili. Cu toate acestea, o lună mai târziu (pe 29 ianuarie), Irakli Garibașvili a anunțat oficial că părăsește funcția de premier, pe care o ocupase timp de aproape trei ani. Ivanișvili a declarat că Irakli Garibașvili însuși a dorit să demisioneze: „El a vrut, nu eu”.
În calitate de președinte al Visului Georgian, Irakli Kobakhidze i-a succedat lui Irakli Garibashvili în funcția de premier. De fapt, cei doi politicieni au făcut schimb de funcții, deoarece Garibașvili a preluat de la tizul său conducerea partidului.
În diferite perioade ale carierei lor, ambii au preluat funcții deținute anterior de Bidzina Ivanișvili – Garibașvili ca prim-ministru în 2013, iar Kobahidze ca președinte al partidului în 2021. Totodată, ambii au stârnit controverse de-a lungul carierei lor politice.
Irakli Garabishvili a demisionat, după primul său mandat de prim-ministru (2013 – 2015), după ce a fost implicat într-un scandal de corupție. În septembrie anul trecut, Garibașvili a supraviețuit unui nou scandal de corupție, de data aceasta fără să-și dea demisia. Al doilea mandat al său va rămâne consemnat în istorie pentru refuzul Georgiei de a se alătura regimului de sancțiuni împotriva Rusiei și decizia de a-și intensifica retorica anti-occidentală.
Unul dintre promotorii cei mai vehemenți ai narațiunilor anti-occidentale din ultimii ani a fost succesorul lui Garibașvili, Irakli Kobakhidze. Un moment de cotitură al carierei sale politice a fost în iunie 2019 când, la o adunare a parlamentarilor din țările ortodoxe găzduită de Parlamentul Georgiei, Irakli Kobakhidze, care la vremea respectivă ocupa funcția de președinte al Parlamentului, i-a cedat scaunul său de prezidiu deputatului Dumei de Stat Serghei Gavrilov care urma să țină un discurs. Această decizie a stârnit proteste spontane la Tbilisi. Pentru a dispersa mulțimea de protestatari, forțele de ordine au folosit gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene. Zeci de persoane au fost rănite, iar două și-au pierdut complet vederea. În urma reacției violente a forțelor de ordine în așa-zisa „Noapte a lui Gavrilov”, Kobakhidze a fost nevoit să demisioneze din funcția de președinte al Parlamentului.
În iulie 2021, Kobakhidze a fost cel care a anunțat retragerea Visului Georgian din așa-numitul „Acord Michel”, un acord cu opoziția mediat de președintele Consiliului European, Charles Michel.
Iar după începutul războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Irakli Kobakhidze a spus în repetate rânduri că Kievul intenționează să deschidă un al doilea front în Georgia. În total, de la începutul războiului din Ucraina, OC Media a inventariat cel puțin 57 de cazuri în care președintele partidului de guvernare a criticat public diplomați occidentali, parlamentari europeni sau instituții ale UE.
La scurt timp de la preluarea funcției de prim-ministru, Irakli Kobakhidze a fost criticat de opoziție pentru că a refuzat să participe la Conferința de Securitate de la München, numindu-l în locul său pe ministrul de externe, Ilia Darchiașvili, ca reprezentant oficial al guvernului (președinta Salome Zurabișvili, care are o relație din ce în ce mai tensionată cu Visul Georgian, a participat la rândul ei la eveniment).
Kobakhidze a fost criticat și după preluarea mandatului de prim-ministru, pentru că a ales să se întâlnească mai întâi cu ambasadorul chinez la Tbilisi și abia după aceea cu ambasadorul SUA. În replică, Kobakhidze a susținut că relațiile dintre Tbilisi și Washington, care sunt de natură strategică, s-au redus în ultimii ani și „necesită îmbunătățiri”. Potrivit acestuia, pe fondul unei dinamici reduse în relația cu Statele Unite, interesul Chinei pentru Georgia este în creștere: relațiile comerciale și economice se dezvoltă, companiile chineze participă „foarte activ” la proiectele economice ale Georgiei, cele două țări au încheiat un acord de liber-schimb iar între ele există acum zboruri directe. La exact trei zile după această declarație, Republica Populară Chineză a decis să liberalizeze regimul de vize pentru cetățenii georgieni. În acest context, opoziția georgiană se teme că Bidzina Ivanișvili avea nevoie de un alt prim-ministru pentru a promova în continuare narațiunile sale anti-occidentale și pentru a schimba traiectoria Georgiei dinspre integrarea euro-atlantică către apropierea de vecinul de la nord și Asia.
