Letonia și China: relații restrânse, fără perspective de îmbunătățire

Letonia și China: relații restrânse, fără perspective de îmbunătățire
© EPA/VALDA KALNINA   |   Prim-ministrul leton Maris Kucinskis și prim-ministrul Republicii Populare Chineze, Li Keqiang participa la semnarea acordurilor de cooperare între China și Letonia, la Riga, Letonia, 04 noiembrie 2016. Prim-ministrul chinez Li Keqiang participa la cea de-a cincea reuniune a șefilor de guvern ai țărilor din Europa Centrală și de Est și China (16+1) care avea loc la Riga pe 5 noiembrie 2016.

Odată cu invadarea la scară largă a Ucrainei, relațiile Letoniei cu China s-au restrâns și mai mult și este puțin probabil ca lucrurile să se schimbe în viitorul apropiat.

 

Ambiții mari, rezultate mici

Pe 5 noiembrie 2016, într-una din primele zile cu ninsoare ale sezonului rece, pe un vânt tăios, oficialii letoni și chinezi au ieșit în întâmpinarea primului tren cu mărfuri chinezești  la sosirea în Gara Centrală din Riga. Venit de la o distanță de peste 11.000 de kilometri din orașul Yiwu, trenul a adus textile, articole sanitare și bunuri de uz casnic în Letonia. La vremea respectivă, au existat rapoarte că acesta ar fi doar primul transport, fiind așteptate multe altele. Proiectul de cooperare a fost dezvoltat în cadrul grupului 16+1. În acest format, China cooperează cu 16 țări din Europa Centrală, Europa de Est și Statele Baltice, cu scopul de a consolida relațiile politice și economice cu țările din această regiune. Cu toate acestea, nu s-a înregistrat niciun progres în privința dezvoltării tranzitului transporturilor feroviare.

La vremea respectivă, proiectul prevedea că porturile letone vor deveni un punct important de tranzit pentru mărfurile exportate de China către Scandinavia și Europa de Vest. În același timp, Letonia a sperat că și bunurile sale vor fi exportate către China. De asemenea, în preajma lui 2021, porturile letone au luat în considerare posibilitatea transbordării mărfurilor de export chinezești care soseau prin Belarus.

Doctorul în științe politice Mārtiņš Hiršs ne preciza că în urmă cu câțiva ani s-a discutat nu doar despre creșterea comerțului și transportului feroviar regulat, ci și despre zboruri directe periodice între Riga și Shanghai, sau despre propunerile Chinei de a repara autostrăzile letone. China intenționa chiar să participe la licitația pentru construirea rețelei feroviare internaționale „Rail Baltica” în Letonia, dar ulterior a abandonat aceste planuri, realizând că nu va câștiga licitația.

Cu toate acestea, niciunul dintre aceste planuri nu s-a concretizat, iar ca urmare a relațiilor relativ apropiate ale Chinei cu Rusia, Letonia s-a distanțat de China.

Biroul pentru Protecția Constituției semnalează o posibilă amenințare din partea Chinei

Există mai multe motive pentru care relațiile Letoniei cu China s-au răcit. Ce-i drept, chiar și atunci când se discuta despre realizarea de proiecte de anvergură, Letonia a oscilat între dorința de a accesa uriașa piață chineză și dorința de a se menține la distanță. Astfel, nu se poate spune că din punct de vedere istoric au existat legături puternice între Letonia și China. Prudența cu care Letonia a abordat această relație poate fi explicată atât prin ​​faptul că în guvernul leton au existat politicieni pro-occidentali convinși, cât și prin prisma recomandările făcute de serviciile de informații letone (Biroul pentru Protecția Constituției), care au avertizat că există o colaborare între China și Rusia, cu accente comune la nivel de propagandă.

Un punct de cotitură important în relațiile dintre Letonia și China a fost invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia. În august 2022, Letonia și Estonia au decis să se retragă din proiectul 16+1. „Având în vedere prioritățile actuale în materie de politică externă și relații comerciale, Letonia a decis să își înceteze participarea la cadrul de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China. Letonia va continua să depună eforturi pentru dezvoltarea de relații constructive și pragmatice cu China la nivel bilateral”, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei.

După cum a remarcat Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei în iulie 2024, „în relația cu China Letonia dorește să obțină mai multă egalitate în schimburile comerciale și o implicare constructivă a Chinei în soluționarea războiului Rusiei cu Ucraina”. Investițiile și mărfurile chineze nu pot fi separate de influența rusă, deoarece tranzitează teritoriul rus, a explicat pentru Veridica Mārtiņš Hiršs. Totodată, China sprijină într-o anumită măsură invazia Rusiei, iar modelul său de guvernare nu poate fi numit democratic. În plus, Biroul pentru Protecția Constituției reamintește că serviciile secrete ale Chinei sunt deosebit de agresive.

Într-adevăr, în februarie 2024, serviciul leton de informații - Biroul pentru Protecția Constituției - a indicat că Letonia, în calitate de membru al Uniunii Europene și NATO, este una dintre țintele influenței Chinei. Cu alte cuvinte, China încearcă din ce în ce mai mult să se poziționeze nu doar ca putere economică, ci și ca alternativă la modelul occidental de guvernare.

Investițiile chineze în sectoare importante din punct de vedere strategic, cum ar fi energia verde, telecomunicațiile și piața farmaceutică, pot reprezenta o amenințare la adresa securității Letoniei. Mai mult, la fel ca în alte țări membre UE, China înființează companii în Letonia, angajând cetățeni letoni și menținând astfel controlul asupra acestor companii. Pe de altă parte, companiile letone și studenții care lucrează sau studiază în China pot ajunge în vizorul serviciilor de informații chineze.

„Letonia este una dintre țările care au declarat clar și răspicat că relațiile Letonia-China se bazează pe poziția Chinei în raport cu invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Când s-a putut observa clar că China nu are de gând să se certe cu Rusia, Europa a decis să se distanțeze de China. Atât în ​​Europa, cât și în Letonia, China este percepută ca pe o amenințare. China încearcă să se implice în proiecte de mare importanță (în Europa)”, a explicat pentru TV3 directorul Centrului de Studii Chineze de la Universitatea Riga Stradins, Una Aleksandra Bērziņa-Čerenkova.

Cu toate acestea, există și anumite situații în care politicienii letoni caută oportunități de cooperare cu China. În ianuarie 2024, un grup de parlamentari letoni a efectuat din proprie inițiativă o vizită care nu a fost coordonată cu Parlamentul leton, costurile deplasării fiind suportate de China. Din delegația letonă au făcut parte mai mulți deputați din opoziție, vizita fiind criticată de politicienii de frunte ai Letoniei. Pe de altă parte, investitorii chinezi înființează companii inactive pe piața din Letonia pentru a obține permise de ședere temporare.

Nu există perspective de îmbunătățire în relația bilaterală

Nu prea există optimism în ceea ce privește evoluția relațiilor bilaterale. Războiul dintre Rusia și Ucraina nu se apropie de un sfârșit previzibil, iar tensiunile dintre China și Occident nu par să se atenueze. Nici relațiile celui de-al treilea stat baltic, Lituania, cu China, nu dau semne de îmbunătățire. De la înființarea ambasadei Taiwanului în Lituania, China nu mai are o ambasadă în această țară. Politicienii lituanieni au vorbit despre investiții în așteptare ale Taipeiului în valoare de sute de milioane de Euro, deși doar o parte din acestea s-au materializat până acum, scrie „Euronews”. De exemplu, în octombrie 2023, consilierul prezidențial al Lituaniei, Asta Skaisgiryte, a criticat Taiwanul, spunând că „am avut așteptări mai mari de la Taiwan”. Vilnius recunoaște că decizia de a coopera cu Taiwan în detrimentul Chinei a costat Lituania din punct de vedere comercial. De exemplu, exporturile lituaniene către China au scăzut de la 350 de milioane de Euro în 2020 la 100 de milioane de Euro în 2022.

Hiršs subliniază că, la fel ca multe alte țări europene, Letonia la rândul ei abordează relațiile cu China din punct de vedere al securității, nu din punct de vedere economic. Astfel, proiectele feroviare, portuare și altele vor rămâne înghețate, la fel ca în prezent. Cu toate acestea, Letonia nu va urma exemplul Lituaniei pentru a pune capăt relațiilor diplomatice cu China. Cu alte cuvinte, politicile Letoniei „vor lăsa loc de manveră diplomatică”, fără a vehicula critici directe, însă relația dintre cele două țări nu va fi aprofundată.

Alte opinii
Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul din Ucraina sporește decalajul dintre elitele bogate ale Rusiei și majoritatea populației. În același timp, a fost lansat un proces de redistribuire a resurselor și direcționare a acestora către cei loiali regimului Putin.

De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

În timp ce în diferite capitale europene asistăm la proteste de amploare, în Bulgaria, unde există o tradiție a protestelor, reformiștii par apatici, după ani de blocaj politic și revenirea partidelor-sistem la putere.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni

Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.

Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc
Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc

Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?

Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!
Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!

Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului.

Cezar Manu
29 ian. 2025
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni geopolitice, incertitudini economice și amenințări externe, Polonia își propune să o direcționeze către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și consolidării solidarității dintre statele membre.

Michal Kukawski
28 ian. 2025
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut

Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.

Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”
Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”

Am întâlnit, la Hora Unirii, printre adepții lui Călin Georgescu, un amestec de misticism naționalist, teorii ale conspirației, narațiuni false rusești și credința că „președintele ales” e un soi de figură mesianică ce va transforma România într-un Dubai.

Ariana Coman
25 ian. 2025