Donații
Veridica.md
Odată cu invadarea la scară largă a Ucrainei, relațiile Letoniei cu China s-au restrâns și mai mult și este puțin probabil ca lucrurile să se schimbe în viitorul apropiat.
Ambiții mari, rezultate mici
Pe 5 noiembrie 2016, într-una din primele zile cu ninsoare ale sezonului rece, pe un vânt tăios, oficialii letoni și chinezi au ieșit în întâmpinarea primului tren cu mărfuri chinezești la sosirea în Gara Centrală din Riga. Venit de la o distanță de peste 11.000 de kilometri din orașul Yiwu, trenul a adus textile, articole sanitare și bunuri de uz casnic în Letonia. La vremea respectivă, au existat rapoarte că acesta ar fi doar primul transport, fiind așteptate multe altele. Proiectul de cooperare a fost dezvoltat în cadrul grupului 16+1. În acest format, China cooperează cu 16 țări din Europa Centrală, Europa de Est și Statele Baltice, cu scopul de a consolida relațiile politice și economice cu țările din această regiune. Cu toate acestea, nu s-a înregistrat niciun progres în privința dezvoltării tranzitului transporturilor feroviare.
La vremea respectivă, proiectul prevedea că porturile letone vor deveni un punct important de tranzit pentru mărfurile exportate de China către Scandinavia și Europa de Vest. În același timp, Letonia a sperat că și bunurile sale vor fi exportate către China. De asemenea, în preajma lui 2021, porturile letone au luat în considerare posibilitatea transbordării mărfurilor de export chinezești care soseau prin Belarus.
Doctorul în științe politice Mārtiņš Hiršs ne preciza că în urmă cu câțiva ani s-a discutat nu doar despre creșterea comerțului și transportului feroviar regulat, ci și despre zboruri directe periodice între Riga și Shanghai, sau despre propunerile Chinei de a repara autostrăzile letone. China intenționa chiar să participe la licitația pentru construirea rețelei feroviare internaționale „Rail Baltica” în Letonia, dar ulterior a abandonat aceste planuri, realizând că nu va câștiga licitația.
Cu toate acestea, niciunul dintre aceste planuri nu s-a concretizat, iar ca urmare a relațiilor relativ apropiate ale Chinei cu Rusia, Letonia s-a distanțat de China.
Biroul pentru Protecția Constituției semnalează o posibilă amenințare din partea Chinei
Există mai multe motive pentru care relațiile Letoniei cu China s-au răcit. Ce-i drept, chiar și atunci când se discuta despre realizarea de proiecte de anvergură, Letonia a oscilat între dorința de a accesa uriașa piață chineză și dorința de a se menține la distanță. Astfel, nu se poate spune că din punct de vedere istoric au existat legături puternice între Letonia și China. Prudența cu care Letonia a abordat această relație poate fi explicată atât prin faptul că în guvernul leton au existat politicieni pro-occidentali convinși, cât și prin prisma recomandările făcute de serviciile de informații letone (Biroul pentru Protecția Constituției), care au avertizat că există o colaborare între China și Rusia, cu accente comune la nivel de propagandă.
Un punct de cotitură important în relațiile dintre Letonia și China a fost invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia. În august 2022, Letonia și Estonia au decis să se retragă din proiectul 16+1. „Având în vedere prioritățile actuale în materie de politică externă și relații comerciale, Letonia a decis să își înceteze participarea la cadrul de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China. Letonia va continua să depună eforturi pentru dezvoltarea de relații constructive și pragmatice cu China la nivel bilateral”, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei.
După cum a remarcat Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei în iulie 2024, „în relația cu China Letonia dorește să obțină mai multă egalitate în schimburile comerciale și o implicare constructivă a Chinei în soluționarea războiului Rusiei cu Ucraina”. Investițiile și mărfurile chineze nu pot fi separate de influența rusă, deoarece tranzitează teritoriul rus, a explicat pentru Veridica Mārtiņš Hiršs. Totodată, China sprijină într-o anumită măsură invazia Rusiei, iar modelul său de guvernare nu poate fi numit democratic. În plus, Biroul pentru Protecția Constituției reamintește că serviciile secrete ale Chinei sunt deosebit de agresive.
Într-adevăr, în februarie 2024, serviciul leton de informații - Biroul pentru Protecția Constituției - a indicat că Letonia, în calitate de membru al Uniunii Europene și NATO, este una dintre țintele influenței Chinei. Cu alte cuvinte, China încearcă din ce în ce mai mult să se poziționeze nu doar ca putere economică, ci și ca alternativă la modelul occidental de guvernare.
Investițiile chineze în sectoare importante din punct de vedere strategic, cum ar fi energia verde, telecomunicațiile și piața farmaceutică, pot reprezenta o amenințare la adresa securității Letoniei. Mai mult, la fel ca în alte țări membre UE, China înființează companii în Letonia, angajând cetățeni letoni și menținând astfel controlul asupra acestor companii. Pe de altă parte, companiile letone și studenții care lucrează sau studiază în China pot ajunge în vizorul serviciilor de informații chineze.
„Letonia este una dintre țările care au declarat clar și răspicat că relațiile Letonia-China se bazează pe poziția Chinei în raport cu invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Când s-a putut observa clar că China nu are de gând să se certe cu Rusia, Europa a decis să se distanțeze de China. Atât în Europa, cât și în Letonia, China este percepută ca pe o amenințare. China încearcă să se implice în proiecte de mare importanță (în Europa)”, a explicat pentru TV3 directorul Centrului de Studii Chineze de la Universitatea Riga Stradins, Una Aleksandra Bērziņa-Čerenkova.
Cu toate acestea, există și anumite situații în care politicienii letoni caută oportunități de cooperare cu China. În ianuarie 2024, un grup de parlamentari letoni a efectuat din proprie inițiativă o vizită care nu a fost coordonată cu Parlamentul leton, costurile deplasării fiind suportate de China. Din delegația letonă au făcut parte mai mulți deputați din opoziție, vizita fiind criticată de politicienii de frunte ai Letoniei. Pe de altă parte, investitorii chinezi înființează companii inactive pe piața din Letonia pentru a obține permise de ședere temporare.
Nu există perspective de îmbunătățire în relația bilaterală
Nu prea există optimism în ceea ce privește evoluția relațiilor bilaterale. Războiul dintre Rusia și Ucraina nu se apropie de un sfârșit previzibil, iar tensiunile dintre China și Occident nu par să se atenueze. Nici relațiile celui de-al treilea stat baltic, Lituania, cu China, nu dau semne de îmbunătățire. De la înființarea ambasadei Taiwanului în Lituania, China nu mai are o ambasadă în această țară. Politicienii lituanieni au vorbit despre investiții în așteptare ale Taipeiului în valoare de sute de milioane de Euro, deși doar o parte din acestea s-au materializat până acum, scrie „Euronews”. De exemplu, în octombrie 2023, consilierul prezidențial al Lituaniei, Asta Skaisgiryte, a criticat Taiwanul, spunând că „am avut așteptări mai mari de la Taiwan”. Vilnius recunoaște că decizia de a coopera cu Taiwan în detrimentul Chinei a costat Lituania din punct de vedere comercial. De exemplu, exporturile lituaniene către China au scăzut de la 350 de milioane de Euro în 2020 la 100 de milioane de Euro în 2022.
Hiršs subliniază că, la fel ca multe alte țări europene, Letonia la rândul ei abordează relațiile cu China din punct de vedere al securității, nu din punct de vedere economic. Astfel, proiectele feroviare, portuare și altele vor rămâne înghețate, la fel ca în prezent. Cu toate acestea, Letonia nu va urma exemplul Lituaniei pentru a pune capăt relațiilor diplomatice cu China. Cu alte cuvinte, politicile Letoniei „vor lăsa loc de manveră diplomatică”, fără a vehicula critici directe, însă relația dintre cele două țări nu va fi aprofundată.
