Țările baltice, care se învecinează cu Rusia, au fost în repetate rânduri ținta unor atacuri hibride din partea vecinului de la est. Incendiul de la o fabrică de armament din Tallinn, care furnizează produse Ucrainei, a readus în atenție această amenințare.
Principala pistă a anchetei: sabotaj rusesc
În urmă cu aproximativ o săptămână, în cartierul Lasnamäe din Tallinn, a luat foc un depozit ocupat de compania Milrem Robotics. Începutul incendiului a fost semnalat rapid datorită unui martor întâmplător, care a observat persoane suspecte pe teritoriul depozitului. Serviciul de securitate internă a suspectat imediat un act de sabotaj. Câteva zile mai târziu, trei suspecți au fost reținuți în Letonia vecină, iar Serviciul de Securitate Națională local a confiscat de la aceștia obiecte care se presupune că au fost folosite pentru incendierea clădirii.
„Acum, ancheta trebuie să stabilească motivul pentru care a fost comis acest act. Se verifică ipoteza că ar fi putut fi vorba de un act de sabotaj și că în spatele incendiului se află Rusia. Statul tratează cu seriozitate această posibilitate și acționează în consecință”, a comentat prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, imediat după producerea incidentului.
„Dacă scopul acestui act a fost să intimideze Estonia, să provoace discordie între cetățenii noștri sau să ne oblige să renunțăm la sprijinul acordat Ucrainei, această încercare va fi sortită eșecului. Estonia nu va permite să fie intimidată sau să fie supusă presiunilor. Ne vom apăra deciziile și vom continua să sprijinim Ucraina. Misiunea noastră este să protejăm locuitorii Estoniei, întreprinderile și securitatea țării. Și vom face acest lucru cu fermitate, folosind toate mijloacele de care dispunem”, a adăugat el.
Directorul general al Serviciului de securitate internă (KaPo), Margo Palloson, a declarat că atacurile asupra infrastructurii critice trebuie tratate cu seriozitate și a recomandat întărirea măsurilor de securitate atât pentru infrastructura fizică, cât și pentru cea digitală.
Furnizor de drone pentru NATO și Ucraina
Milrem Robotics este o companie estoniană din domeniul apărării care produce vehicule militare terestre fără pilot, precum și sisteme de control autonom utilizate în logistica militară (inclusiv pentru evacuarea răniților și transportul muniției) și în misiuni de recunoaștere. Cel mai cunoscut produs al său, THeMIS, poate fi utilizat, printre altele, ca vehicul de luptă fără pilot. Cu câțiva ani în urmă, pachetul majoritar de acțiuni al acestei companii de succes a fost achiziționat de concernul de apărare din Emiratele Arabe Unite, EDGE.
Milrem Robotics exportă produsele sale în întreaga lume: vehiculele sale sunt utilizate în multe state, inclusiv în câteva țări membre NATO. Compania estonă a început să livreze Ucrainei de la sfârșitul anului 2022 vehicule fără pilot. Anul acesta, 100 de unități THeMIS au fost comandate de Olanda, care intenționează, la rândul său, să le transmită Ucrainei, care se apără împotriva invaziei ruse. La nivel mondial nu există prea mulți furnizori de astfel de echipamente; trei dintre aceștia colaborează cu Ucraina, pe lângă Milrem, de exemplu, Rheinmetall. Până la sfârșitul anului, compania estoniană intenționa să mărească numărul vehiculelor fără pilot livrate Ucrainei la peste două sute.
Acesta este motivul pentru care s-a mers de la bun început pe ipoteza unui sabotaj. Atacatorii nu au reușit însă să provoace pagube majore; directorul general al Milrem, Kuldar Väärsi, a declarat pentru Reuters că nimic nu va împiedica cu adevărat livrările nici în acest an, nici în cel următor, deoarece incidentul nu a afectat producția, lanțurile de aprovizionare și programele de livrare.
Väärsi nu a dorit să ofere presei estoniene detalii despre ce se afla în depozitul din Tallinn în momentul incendiului și ce anume a fost afectat. „Nu este momentul potrivit pentru asta”, a remarcat el, făcând referire la ancheta în curs.
Războiul hibrid al Rusiei împotriva Occidentului
Incendierea depozitului Milrem din Tallinn nu este primul incident de acest gen, el se înscrie perfect în strategia de război hibrid pe care Rusia o duce împotriva Occidentului.
Punctul culminant al acestor incidente în Europa a avut loc în 2024. În martie, a fost incendiat un depozit din Londra, unde se aflau echipamente Starlink destinate Ucrainei. Atunci, procurorii britanici au stabilit o legătură între organizator și un coordonator rus, precum și grupul „Wagner”. În același an, a avut loc o serie întreagă de tentative de incendiere în Lituania, Polonia, România și Cehia – țintele au fost companii legate de livrările militare către Ucraina, instalații petroliere, oficii poștale și un magazin IKEA din Vilnius. Anchetatorii lituanieni au declarat că a fost vorba de o operațiune coordonată a GRU. Tot în acel an, din Lituania au fost expediate colete conținând dispozitive explozive, care urmau să fie detonate după livrare. O sentință într-un caz similar a fost pronunțată recent și în Germania.
Serviciile de informații ale țărilor europene au avertizat în fiecare an că arsenalul de mijloace de război hibrid este vast: șefa MI-6, Blaise Metreweli, a menționat printre acestea atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice, dronele care perturbă funcționarea aeroporturilor și a bazelor militare, acțiunile agresive pe mare, incendiile și alte acte de sabotaj, precum și operațiunile de propagandă care divizează societatea.
Toate acestea au continuat atât în 2025, cât și în 2026. Astfel, în noiembrie 2025 a avut loc o explozie pe linia ferată Varșovia-Lublin în Polonia. Prim-ministrul Donald Tusk a calificat acest incident drept „un act de sabotaj fără precedent”, cercetările indicând o posibilă implicare a Rusiei. Dintre cazurile cu totul recente amintim aeroportul din Leipzig, Germania unde a fost descoperită o dronă încărcată cu explozivi. Autoritățile s-au grăbit să califice acest incident drept un atac hibrid, iar ancheta este în curs.
Regiunea baltică și Estonia — în prim-planul campaniei hibride a Rusiei
Nici Estonia nu a rămas neafectată. Totul a început cu incendierea mașinilor ministrului de interne și a redactorului-șef al celei mai mari publicații locale în limba rusă, în 2023. A continuat cu profanarea monumentelor.
Așa cum a constatat acum un an șeful Serviciului de securitate internă, Margo Palosson, interesul serviciilor secrete ruse în Estonia rămâne constant. În 2023, aproximativ zece persoane au fost arestate pentru acte de vandalism împotriva monumentelor și autoturismelor, comise la comanda serviciilor secrete ruse. Printre acestea se numără, de exemplu, incendierea unui autoturism cu numere de înmatriculare ucrainene în orașul Tartu. În 2024, cinci persoane au fost trimise în judecată, fiind acuzate de legături cu GRU. La recomandarea KaPo, 15 persoane au rămas fără permisul de ședere din cauza amenințării la adresa securității naționale.
Este adevărat că eticheta de „amenințare la adresa securității” este folosită destul de des în Estonia în ultimii ani, inclusiv în cazuri mai puțin evidente, dar numărul actelor de sabotaj la care anchetatorii au găsit legături cu serviciile secrete rusești continuă să crească. Iar incendierea rămâne una dintre metodele cele mai utilizate de infractori.
În 2025, un cetățean originar din Republica Moldova a dat foc, la comanda serviciilor secrete ruse, unui magazin Coop din sudul Estoniei, după care a incendiat și restaurantul Slava Ukraini din Tallinn, deținut de o persoană publică cunoscută. Infractorul și-a recunoscut vina și a fost condamnat la 6,5 ani de închisoare.
În țara vecină, Letonia, Serviciul de Securitate al Statului a reținut toamna trecută persoane cu legături cu serviciile secrete ruse, care, potrivit informațiilor sale, cercetau posibile ținte, fotografiau obiective de infrastructură critică și pregăteau incendieri. Merită menționate și avarieri ale cablurilor din Marea Baltică — inclusiv cu implicarea navelor din flota rusă fantomă.
Arsenalul războiului hibrid este extrem de variat dar, cel puțin în Estonia, serviciile secrete ruse și persoanele recrutate de acestea nu au reușit să provoace daune semnificative. A fi avertizat înseamnă a fi pregătit, iar Estonia este pe deplin conștientă de riscurile existente.
