„COMPLOTUL” ASASINĂRII LUI DONALD TRUMP
Surse: bbc.com / 15 iul. 2024; reuters.com / 14 iul. 2024; thequint.com / 14 iul. 2024; ndtv.com / 14 iul. 2024
La câteva minute după tentativa de asasinat din 13 iulie asupra fostului preşedinte american Donald Trump, cuvântul „înscenare” a ajuns printre cele mai populare pe reţeaua de socializare X. Termenul a devenit sinonim cu teoriile conspiraţiei care pun la îndoială circumstanţele atacului, veridicitatea împuşcăturilor sau identitatea autorului atentatului din Pennsylvania. Încercările de asasinare a preşedinţilor americani au funcţionat întotdeauna ca un magnet pentru cei predispuşi să vadă un complot în spatele fiecărei acţiuni similare, cel mai faimos exemplu fiind asasinarea lui John F. Kennedy în noiembrie 1963. Ceea ce a surprins însă de această dată este că frenezia zvonurilor propagate fără nicio dovadă nu s-a limitat la un anumit grup de suporteri, ci a cuprins întregul spectru politic, împânzind fluxurile utilizatorilor care încercau să înţeleagă ce s-a întâmplat. Răspândirea mistificărilor a fost amplificată de conturile X marcate cu bifa albastră, cea care le conferă o vizibilitate mai mare şi – teoretic – o mai mare credibilitate.
Ca de obicei, teoriile conspiraţiei au pornit de la întrebări legitime şi confuzie, concentrându-se pe presupuse defecţiuni în sistemul de securitate şi protecţie a candidatului republican. Cum a fost posibil? Cum a urcat atacatorul pe acoperiş? De ce nu a fost oprit? Lipsa răspunsurilor a alimentat un val de neîncredere, speculaţii şi dezinformări. „Pare o înscenare”, scria autorul unei postări din Irlanda cu un milion de vizualizări pe X, adăugând: „Nimeni din mulţime nu o ia la fugă şi nu intră în panică. Nimeni din mulţime nu a auzit focurile de armă. Nu cred! Nu îl cred!”
Paradoxal, teoriile conspiraţioniste au fost potenţate de caracterul excepţional al imaginilor de la faţa locului. În special fotografia intens mediatizată realizată de fotograful Associated Press de la biroul din Washington, care îl arată pe Trump cu pumnul ridicat şi sânge pe faţă, cu drapelul american fluturând pe fundal. Titularul unui cont YouTube din SUA a scris că „imaginea este prea al naibii de perfectă” ca să fie reală, iar steagul este „perfect poziţionat”, adunând un milion de vizualizări. Alţi utilizatori au subliniat că, în timp ce se aud împuşcăturile, Trump reacţionează nefiresc, ridicând mâna pe scenă, ceea ce sugerează că incidentul a fost organizat: „O punere în scenă pentru a obţine simpatie? Nu poţi avea deloc încredere în astfel de oameni, nu mă voi ruga pentru el”.
Ca şi aceasta, multe alte postări devenite virale aparţin unor utilizatori de stânga care îşi publică regulat opiniile anti-Trump şi care au sute de mii de urmăritori. De partea cealaltă, unii dintre susţinătorii fanatici ai lui Trump văd în încercarea de asasinare a idolului lor o confirmare a uneia dintre teoriile recurente ale conspiraţiei. Un cont X din Statele Unite, cu bogate antecedente în mistificarea realităţii, de la pandemia Covid la împuşcăturile în masă, a scris că „acesta e preţul pe care trebuie să-l plăteşti atunci când loveşti în elita pedofililor satanişti”. Este o aluzie străvezie teoria conspiraţioniştilor QAnon, care pretind că Trump poartă un război secret împotriva aşa-numitului „deep state” – o coaliţie tenebroasă a serviciilor de securitate şi de informaţii care încearcă în secret să saboteze fiecare acţiune a fostului preşedinte. Postarea mai sugera că „ordinul” asasinării lui Trump „a venit, probabil, din partea CIA” şi îi învinovăţea pe Barack Obama, Hillary Clinton şi Mike Pence că sunt implicaţi în cabala „satanică”. Deşi nu aducea nicio dovadă în sprijinul acuzaţiilor, postarea a fost văzută de 4,7 milioane de utilizatori.
Au fost politicieni care au mers cu acuzaţiile şi mai departe. Congresmanul Mike Collins, republican din Georgia, a scris pe contul său că „Joe Biden a dat ordinele” pentru asasinarea rivalului politic. El a făcut referire la un comentariu al lui Biden de la începutul săptămânii, care a spus că „Trump va fi luat la ţintă” în lupta electorală. Cu toate că afirmaţia lui Collins specula forţat un citat scos din context, postarea a adunat peste 6 milioane de vizualizări.
Pe lângă astfel de dezinformări bazate pe interpretări şi exagerări partizane, pe reţelele de socializare au fost puse în circulaţie şi imagini falsificate, menite să acrediteze aceeaşi idee a regizării atentatului. O imagine cu agenţii Secret Service zâmbind complice în timp ce par să-l protejeze cu trupurile lor pe politicianul republican, este însoţită de un comentariu care sugerează că totul este o înscenare. O altă fotografie, înfăţişându-l pe Trump cu o dâră de sânge pe obraz, dar surâzător, are ataşat un comentariu asemănător. Ambele imagini sunt însă modificate digital. În fotografiile originale, realizate la faţa locului de fotograful agenţiei Associated Press, Donald Trump are un chip cât se poate de îngrijorat, ca de altfel şi agenţii care încercă să-l protejeze. Identitatea atentatorului a devenit şi ea subiect de falsuri înşelătoare online.
O postare devenită virală pe platformele X şi Facebook pretindea că autorul a fost un membru al mişcării de stânga radicale Antifa, pe nume Mark Violets. Ca probă a fost distribuită o fotografie a presupusului trăgător extremist, a cărui arestare ar fi fost confirmată de poliţia orăşelului Butler, gazda mitingului electoral. În realitate, personajul din imagine este un comentator de sport şi video blogger italian pe nume Marco Violi, care postează frecvent pe YouTube informaţii despre clubul de fotbal AS Roma. „Mark Violets” este, de fapt, traducerea în engleză a numelui italienesc. Într-un răspuns postat prompt pe Instagram, comentatorul italian a negat categoric orice legătură cu incidentul din Pennsylvania, explicând că la momentul atentatului se afla la Roma, unde a „fost trezit în mijlocul nopţii” de notificările transmise de reţelele de socializare, unde imaginea sa strânsese peste un milion de vizualizări. Pe de altă parte, FBI a anunţat oficial în 14 iulie că persoana implicată în atentat este americanul de 20 de ani Thomas Matthew Crooks, care a fost ucis de agenţii Secret Service.
Atentatul asupra lui Donald Trump a generat şi falsuri ridicole, adăugând un nou episod la şirul interminabil de aşa-zise predicţii ale personajelor din serialul „Familia Simpson”. La câteva ore după incident, pe Internet au apărut presupuse capturi de ecran din popularul film de animaţie pentru adulţi, înfăţişându-l pe Trump într-un sicriu deasupra căruia stătea scris „R.I.P. Donald Trump 1946 – 2024”. Toate comentariile utilizatorilor care au distribuit imaginea sugerau că asasinarea fostului preşedinte în acest an a fost prezisă în serialul ajuns la cel de-al 34-lea sezon – o aluzie evidentă la faima de prezicători ai unor evenimente mondiale atribuită de mai mulţi ani „Familiei Simpson”.
Teoria „Programării predictive” – o temă comună în domeniul dezinformării – susţine teza că actorii guvernamentali sau alte forţe din cercurile puterii folosesc cărţi, filme şi emisiuni de televiziune pentru a pregăti populaţia să accepte tot felul de crize pe care le-au planificat în secret. De altfel, titularul unui alt cont care a împărtăşit imaginea pe platforma X comenta satisfăcut că „Deep state a dato-n bară, este terminat! Este pentru prima dată când o previziune a Familiei Simpson nu se adevereşte!”
Evident, imaginea macabră cu sicriul lui Donald Trump este contrafăcută, ca de altfel şi reputaţia de izvor de profeţii de care se bucură serialul TV american în rândul naivilor. Un producător executiv al filmului a declarat că pretinsa fotogramă este un fals, neregăsindu-se în niciunul din cele 768 de episoade difuzate până acum. Acelaşi desen cu Trump în sicriu, dar cu alte texte, a mai fost distribuit în diverse ocazii începând din 2017, primul an al acestuia la Casa Albă. Într-una dintre versiuni, pe capacul sicriului stă scris „să nu uitaţi niciodată 7-16-2018”, referire la data la care Trump s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin în Finlanda.
MINCIUNA RUSEASCĂ A BOMBARDĂRII DE CĂTRE UCRAINENI A PROPRIULUI SPITAL
Surse: dw.com / 9 iul. 2024
În 8 iulie, valul de bombardamente ruseşti pe tot teritoriul Ucrainei s-a soldat cu cel puţin 43 de morţi în rândul civililor. Două victime au fost înregistrate la spitalul de copii „Okmatdyt” din Kiev, cel mai mare de acest fel din ţară, care a fost lovit direct de armata Moscovei. Imaginile cu micii pacienţi evacuaţi şi trataţi în stradă au oripilat opinia publică internaţională.
Ministerul rus al Apărării a negat orice responsabilitate, afirmând că a atacurile sale au vizat doar ţinte legitime, precum fabrici de armament şi baze aeriene ucrainene. În scurt timp, pe reţelele de socializare au apărut postări care susţin că nu Rusia, ci Ucraina a bombardat spitalul de copii. Ca probe sunt prezentate fotografii descrise ca înfăţişând fie schije de la faţa locului, fie presupuse rămăşiţe ale proiectilului care a lovit spitalul, care ar dovedi că a fost vorba ba de o rachetă de producţie ucraineană, ba de una de producţie britanică furnizată ca ajutor militar Kievului.
Există însă şi postări – vizualizate de peste 5 milioane de ori - care susţin că clădirea a fost lovită de un sistem de rachete Patriot cu o rachetă fabricată în SUA. Căutarea inversă a imaginilor pe Internet arată însă că fotografiile cu schije sunt vechi de cel puţin doi ani. Între timp, Serviciul de Securitate al Ucrainei (FSB) a postat imagini de la faţa locului, inclusiv cu fragmentele proiectilului, al cărui număr de serie vizibil atestă fără dubii că clădirea a fost lovită de o rachetă de croazieră „Kh -101” de fabricaţie rusească.
O comparaţie între fotografiile publicate de FSB şi cele realizate imediat după impact de fotoreporterii Associated Press şi Deutsche Welle elimină orice suspiciune de manipulare din partea autorităţilor ucrainene. „Kh-101” este o rachetă concepută pentru a depăşi sistemele de apărare aeriană prin zboruri la altitudini joase, imposibil de detectat de către aparatele radar. Experții consideră că astfel de incidente controversate pot avea consecințe pe termen lung pentru ambele tabere, afectând fie domeniul de aplicare al sancțiunilor, fie nivelul sprijinului pe care comunitatea internațională îl acordă părților în conflict. Ucraina a calificat atacul rusesc asupra Spitalului Okhmatdyt drept crimă de război și a iniţiat proceduri penale împotriva Moscovei.
