Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Lucrătorii umanitari ucişi în Gaza, victime ale falsurilor, greşelilor şi dublei măsuri
apnews.com / 3 apr. 2024; theguardian.com / 7 apr. 2024; reuters.com / 5, 10 apr. 2024; twitter.com/lbc / 6 apr. 2024; nyt.com / 4 apr. 2024
Uciderea de către armata israeliană a şapte lucrători umanitari veniţi să distribuie alimente refugiaţilor palestinieni înfometaţi din Gaza marchează un moment de cotitură surprinzător în războiul dintre Israel şi Hamas. Tragedia – aparent minoră în raport cu cele peste 30.000 de victime civile consemnate în cele şase luni de conflict – a generat emoţie şi indignare pe plan internaţional, cu consecinţa regrupării tactice şi a unei schimbări vizibile în abordarea inflexibilă până acum a părţii israeliene. La scurt timp după ştirea atacului din 1 aprilie, soldat cu moartea a trei britanici, o australiancă, un polonez, un americano-canadian şi un palestinian - cu toţii membri ai organizaţiei umanitare World Central Kitchen, armata israeliană anunţă pe canalul Telegram că a declanşat „o investigaţie temeinică” pentru determina cauzele producerii incidentului.
Două ore mai târziu, pe contul X cu numele „Mossad Commentary” apare o postare care sugerează că „5 lucrători umanitari străini” ar fi fost victimele exploziei unei mine plantate pe drum de teroriştii Hamas. În doar o zi, postarea – care se încheie cu promisiunea revenirii cu un comunicat al armatei, este văzută de peste 750.000 de utilizatori, păcăliţi de imitaţia logoului şi rezonanţa oficială a numelui contului, uzurpând titulatura binecunoscutul serviciu de informaţii israelian. Contul nu are însă nicio legătură cu veritabilul Mossad, a cărui pagină de pe platforma X poartă, în limba ebraică, numele de „Institutul de Informaţii şi Operaţiuni Speciale”, şi pe care nu s-a mai postat nimic din septembrie 2020. În acelaşi timp, teoria unei explozii terestre provocate de Hamas - contrazisă de urmele proiectilelor în caroseria maşinilor – este dezminţită de declaraţiile fără echivoc din 2 aprilie ale oficialilor statutului evreu, de la purtătorul de cuvânt al armatei la premierul Benjamin Netanyahu. Explicaţiile investigaţiei întreprinse de un fost general israelian, care a pus incidentul pe seama unei „erori de identificare”, au nemulţumit Australia, al cărei prim-ministru a însărcinat un fost militar să studieze dosarul anchetei israeliene şi a cerut Israelului să furnizeze „mai multe informaţii despre cum va preveni situaţii similare în viitor”, dat fiind că „de-a lungul conflictului au fost ucişi aproape 200 de lucrători umanitari. O reacţie şi mai vehementă a avut Chef José Andrés, fondatorul organizaţiei umanitare World Central Kitchen, care a cerut o anchetă cu adevărat independentă, după ce adecis să-şi suspende operaţiunile din Gaza după ce şapte din oamenii săi au fost ucişi.
Chef José Andrés, „World Central Kitchen”:
„Cei şapte sunt ultimii pe o listă care conţine peste 190 de lucrători umanitari care au fost ucişi în ultimele şase luni. […] În acest moment se pare că nu mai este vorba despre un război împotriva terorismului. Pare un război împotriva umanităţii însăşi. Nu se poate să distrugi fiecare clădire, nu poţi distruge fiecare spital, fiecare şcoală. Nu poţi să iei la ţintă oamenii care acordă ajutor, nu poţi să iei la ţintă copiii, nu poţi să lupţi împotriva fundamentelor umanităţii.”
Secretarul general al ONU Antonio Gutteres a pledat şi el pentru o investigaţie independentă şi a reamintit că armata israeliană atacă regulat şi fără explicaţii lucrătorii umanitari din Gaza.
Antonio Gutteres, Secretar General al ONU:
„Aşa cum am mai spus, problema nu este doar acest incident particular. 196 de lucrători umanitari au fost ucişi şi vrem să ştim de ce a fost ucis fiecare dintre ei!”
În pofida apelurilor repetate ale organizaţiei mondiale, armata israeliană nu pare dispusă să investigheze niciunul dintre numeroasele cazuri similare semnalate anterior, în care marea majoritate a lucrătorilor umanitari ucişi erau palestinieni.
Sangyta Myska, jurnalistă LBC Radio (Londra]:
„Întrebarea mea este următoarea: dacă cei şapte lucrători umanitari, care erau lucrători umanitari internaţionali, au fost ucişi ca urmare a unor erori, şi totodată recunoaşteţi că au existat şi alţi lucrători umanitari care au murit ca urmare a acţiunilor armatei israeliene, mi se pare de bun-simţ să vă întreb când veţi şi investiga moartea acestora?”
Lt. col. Peter Lerner, purtător de cuvânt al IDF (armata israeliană]:
„Nu, sincer, nu pot să vă răspund la această întrebare. Trebuie să înţelegem că suntem în toiul unui război şi că ne continuăm eforturile pentru a distruge Hamas în nişte circumstanţe complicate.”
Refuzul constant al oficialilor israelieni de a trata cu aceeaşi promptitudine şi la fel de transparent toate cazurile în care lucrători umanitari au căzut victime ale acţiunilor militare din Gaza, indiferent de numele organizaţiei umanitare din care au făcut parte, ca şi dubla măsură a unor stater occidentale care reacţionează diferit în funcţie de naţionalitatea victimelor au fost recent subiecte în dialogul dintre realizatorul podcastului cotidianului The New York Times şi corespondentul din Israel al publicaţiei americane, jurnalist israelian la The Jerusalem Post.
Michael Barbaro, jurnalist The New York Times:
„Ce crezi despre rapiditatea cu care Israelul a ieşit public şi a recunoscut că a greşit. Pentru că, aşa cum spuneai, nu aşa reacţionează de regulă Israelul în astfel de situaţii.”
Adam Rasgon, corespondent NYT în Israel:
„Cred că are de a face cu identitatea acestui grup [World Central Kitchen]. Este o organizaţie condusă de un chef celebru, cu mare notorietate, care a fost în zone de conflict din lumea întreagă, la dezastre, pentru a distribui alimente. Şi mai cred că are de a face cu oamenii care au fost ucişi, cei mai mulţi lucrători umanitari occidentali. Sincer, nu cred că am mai fi purtat această discuţie dacă ar fi fost nimicit un grup de lucrători umanitari palestinieni.”
Un jurnalist pro-Kremlin „alergic” la adevăr
twitter/@JuliaDavisNews / 31 mar. 2024; washingtonpost.com / 2 apr. 2024
Propagandiştii Kremlinului continuă să nege că americanii le-ar fi transmis ruşilor informaţii utile care ar fi putut preveni atacul terorist al ISIS din 22 martie de la sala de concerte moscovită Crocus. Roman Babayan, moderatorul emisiunii „Adevărul tău” a canalului de televiziunie NTV, a reluat teoria, invocând un articol din The New York Times. A avut însă surpriza să fie contrazis energic, în limba rusă, de unul dintre invitaţi – jurnalistul Michael Bohm, un american din Missouri rezident de 20 de ani în Rusia.
Roman Babayan, jurnalist NTV: [Americanii] au început prin a spune că ne-au avertizat de mai multe ori. Au făcut-o într-un fel viclean. Mai întâi şi-au avertizat proprii cetăţeni. Ce e mai interesant e că au menţionat „spaţiile aglomerate” şi „concertele”. Cuvântul „concerte” a fost subliniat! Nu altceva, ci în special concertele! […]
Michael Bohm, comentator american: Da, primul avertisment a fost destinat cetăţenilor Statelor Unite. Dar în acelaşi timp, simultan, a fost transmis şi printr-un canal cu circuit închis între serviciile secrete, informaţia a circulat între serviciile de informaţii.
R.B.: Cum aşa?
M.B.: Da, a fost o informare cu caracter general şi FSB a recunoscut. Mi se pare ciudat că nu ştiţi. […] În al doilea rând, de ce nu a fost transmisă întreaga informaţie? Era o informare cu caracter general în care erau menţionate concertele. De ce altceva mai aveaţi nevoie? Dacă după această precizare nu aţi întărit măsurile de securitate la toate concertele, a cui este vina? Încercaţi să daţi vina pe Statele Unite, deşi cu totul altceva ar trebui să vă preocupe. În locul acestor absurde teorii ale conspiraţiei ar trebui să discutaţi despre eşecul serviciilor voastre de contrainformaţii şi despre măsurile de securitate de la sala Crocus. Despre asta ar trebui să vorbiţi, nu despre SUA!
R.B.: Contrainformaţiile noastre au admis că au primit o avertizare, dar nu era specificat nimic concret.
M.B.: Cuvântul „concerte” nu sună suficient de concret? „Concerte”!
R.B.: Tot ceea ce spui despre cum anume ar trebui să discutăm noi despre măsurile de securitate de la concert…O să ne rezolvăm singuri problemele, în felul nostru.
M.B.: Roman, dacă Statele Unite s-ar fi aflat în spatele acestui atac terorist…
R.B.: Asta încă nu ştim, nu am zis aşa ceva…
M.B.: Dar ai spus că ultimul lucru pe care l-ar face [americanii] ar fi să avertizeze Rusia. Dacă [americanii] ar fi fost implicaţi, atunci ar fi stat liniştiţi şi ar fi aşteptat acest atac terorist.
R.B.: Nu, Michael, nu e în regulă. Nu e deloc. […] Avem o zicală: cel care strigă „prindeţi hoţul” este chiar hoţul! De-aia am avut parte de atât de multe declaraţii din partea ţării tale! Puteau să dea o singură declaraţie şi gata! Dar nu, ei dau una pe zi! Dar nu vorbiţi de chestiunile esenţiale!
M.B.: Ştiţi ce o să păţiţi? Data viitoare, Statele Unite nu o să vă mai împărtăşescă informaţiile lor. Asta vreţi?
R.B.: Oricum nu ni le daţi! Şi [directorul FSB Alexandr] Bortnikov a spus asta, Michael […] Mai bine ai tăcea, Michael! Taci din gură!
M.B.: Este bine sau rău?
R.B.: Bortnikov spune că în Rusia există încă pericolul unui atac terorist. Cât despre ISIS, voi i-aţi creat şi ei vă atacă pe voi! Ce vrei să spui cu „nu”? Vedeţi, iar spune „nu”! Aşa nu se mai poate, nu mai vorbesc cu tine, Michael! Nu se poate să fii atât de încăpăţânat şi de opac!
M.B.: Nu-i adevărat!
R.B.: E adevărat, voi aţi creat ISIS! Voi aţi creat ISIS!
M.B.: Ar fi ceva cu care aş fi de acord…
R.B.: Nu, Michael, gata! Nu mai vreau să discut cu tine!
M.B.: Urma să îţi dau dreptate…
R.B.: Nu, nu mă interesează! Revenim în câteva minute, după publicitate!
[pauză publicitară]
Nu ştim ce s-a întâmplat în timpul pauzei publicitare, anunţate intempestiv de jurnalistul rus exasperat. Cert e că, la câteva zile după emisiune, cotidianul The Washington Post anunţa, citând surse anonime din interiorul serviciilor de informaţii americane, că acestea ar fi nominalizat explicit sala de concerte Crocus din Moscova pe lista ţintelor potenţiale ale unui atac terorist trimisă omologilor ruşi.
Podul din Baltimore, izvor de falsuri şi teorii ale conspiraţiei
uk.news.yahoo.com / 28 mar. 2024; factcheck.afp / 27 mar. 2024
Prăbuşirea, în 26 martie, a podului din oraşul american Baltimore după ce a fost lovit de o navă încărcată cu containere scăpate de sub control ca a urmare a întreruperii alimentării cu energie a dat naştere pe reţelele de socializare unora dintre cele mai fanteziste interpretări şi teorii ale conspiraţiei. Unii internauţi, inclusiv români, s-au întrebat dacă nu cumva incidentul a fost provocat de ucrainenii supăraţi pentru întârzierea ajutorului american promis în războiul cu invadatorii ruşi.
Dovadă, vizualizată de 800.000 de ori, ar fi reprezentat-o presupusa naţionalitate ucraineană a căpitanului navei. În realitate, postarea de pe site-ul balticshipping.com invocată ca probă este a unui ucrainean în căutare de loc de muncă care şi-a trecut la experienţa profesională nava Dali, al cărei căpitan a fost în 2016 pentru câteva luni. De altfel, întregul echipaj al navei care s-a izbit de podul din Baltimore este indian. O reacţie a avut şi Andrew Tate, prolific promotor al conspiraţiilor. Britanicul a emis teoria unui atac cibernetic asupra navei, pus în practică de agenţii străini din Statele Unite. I-a ţinut isonul americanul Alex Jones, un alt conspiraţionist neobosit, care a adăugat că este un atac deliberat care marchează începutul celui De-al Treilea Război Mondial. „Este acesta un atac intenţionat sau un accident?”, se întreba în 26 martie şi republicana Marjorie Taylor Greene, membră a Congresului Statelor Unite. Unele postări au pus prăbușirea podului pe seama grupului Statul Islamic sau a iniţiativelor de diversitate corporativă, un subiect controversat înaintea alegerilor prezidențiale americane.
Nu au lipsit sugestiile privind o operaţiune sub „steag fals” sau a aşa-numitului „deep state”, temă recurentă printre promotorii teoriilor conspiraţiei. Alţii au considerat că vinovat este Israelul, care s-ar fi răzbunat astfel după abţinerea Statelor Unite la votul din Consiliul de Securitate al ONU a Rezoluţiei privind încetarea focului în Gaza.
Mai lipsiţi de imaginaţie, unii amatori de înşelătorii online au distribuit imagini cu explozia din octombrie 2022 a podului construit de ruşi peste strâmtoarea Kerci din Crimeea, prezentând-o drept momentul prăbuşirii podului din Baltimore.
