Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Cupa Mondială 2026, ameninţată de escroci şi infractori cibernetici
A început Campionatul Mondial de Fotbal, cea mai mare dintre cele 23 de ediţii de până acum, dacă avem în vedere că participă 48 de echipe, se vor juca 104 meciuri pe 16 stadioane din trei ţări, timp de aproape şase săptămâni. Ca orice eveniment sportiv internaţional major care naşte o aşteptare uriaşă şi emoţii puternice, competiţia atrage un număr imens de explorări online şi generează un volum enorm de tranzacţii digitale. Suporterii din toată lumea caută bilete, oferte de călătorie, produse, transmisiuni directe, site-uri de pariuri şi actualizări despre evenimente.
Infractorii cibernetici au anticipat aceste scenarii şi au început să le exploateze încă înainte de meciul inaugural din 11 iunie. Biroul Federal de Investigaţii din Statele Unite a avertizat publicul cu privire la escrocii care creează site-uri false cu însemnele grafice ale FIFA pentru a-i atrage pe microbişti să plătească pentru bilete ori produse pe care nu le vor primi niciodată sau să furnizeze date personale, ceea ce poate conduce la furturi de identitate.
Prin utilizarea Inteligenţei Artificiale, escrocii pot face ca site-urile lor contrafăcute să pară credibile. Aceste domenii în aparenţă similare sunt menite să atragă victimele care tastează rapid sau dau clic pe postări, reclame sau mesaje de pe rețelele sociale. Frauda cu bilete este cea mai atractivă pentru infractori, pentru că fanii sunt de regulă sub presiunea timpului. Escrocii pot folosi carduri de plată furate, pagini de finalizare a comenzii false sau scheme de revânzare pentru a încasa rapid biletele înainte ca victimele să observe pierderea. Compania de securitate cibernetică Group-IB a depistat peste 4.300 de site-uri web FIFA false înregistrate începând cu august 2025. Numai în ultimele două luni au fost descoperite 33 de domenii frauduloase având ca temă Cupa Mondială, conectate la 2.500 de reclame online. Aceste false magazine online au fost concepute pentru a imita punctele de vânzare oficiale de produse FIFA, atrăgând victime prin reclame pe platforme precum Meta. Au mai fost identificate peste 1.100 de domenii suspecte care conțin cuvintele „World” și „Cup”, peste 600 de domenii care utilizează „fifa.com” și alte sute de domenii legate de numele orașelor gazdă ale Campionatului Mondial.
Escrocheriile legate de domeniul transportului și cel al ospitalităţii urmăresc același tipar. Ofertele hoteliere şi de curse aeriene false, precum și pachetele turistice fictive sunt folosite pentru a colecta detalii despre carduri, date de autentificare pentru conturi și informații personale. În timpul unui eveniment important precum Cupa Mondială, urgența și traficul intens fac ca aceste escrocherii să fie mai greu de observat. În pericol se află nu doar suporterii. Sponsorii, furnizorii, agențiile de turism și organizațiile asociate competiţiei pot fi şi ele vizate, deoarece dețin informaţii de plată valoroase, înregistrări de identitate și acces la sisteme logistice. Acest lucru face ca întregul turneu să fie un ecosistem vulnerabil la fraude diverse, nu doar la escrocheriie privind simpla cumpărare de bilete. Loteriile false care par a fi operate de FIFA sau de sponsorii săi corporativi, cum ar fi Visa sau Coca Cola, sunt, de asemenea, populare printre escroci. Victimele primesc e-mailuri sau mesaje text în care sunt informate că au câștigat la o loterie la care nu au participat niciodată și li se cere să plătească taxe pentru a-și revendica premiul. Totodată, li se poate solicita să furnizeze informații personale, care sunt apoi utilizate în scopul furtului de identitate.
Ceea ce diferențiază acest val de fraude de ediţiile anterioare ale Cupei Mondiale este rolul pe care îl joacă acum Inteligența Artificială. Infractorii cibernetici folosesc conținut generat de inteligența artificială pentru a produce e-mailuri de phishing, mesaje şi site-uri web false într-un ritm pe care – avertizează experţii – nicio echipă de securitate cibernetică nu îl poate urmări cu uşurinţă. Consecinţa este un peisaj al fraudelor mai dinamic, mai convingător și mai greu de controlat decât orice s-a văzut înainte de era Inteligenței artificiale generative.
Pe lângă fraudele digitale, organizatorii turneului din Canada, Statele Unite şi Mexic se confruntă şi cu un volum masiv de produse materiale falsificate. În ultimele trei luni, autorităţile din Mexico City au confiscat articole contrafăcute în valoare de 1,3 milioane de dolari. Cu toate acestea, vânzările de produse piratate sunt în creştere, date fiind preţurile ridicate ale produselor oficiale. Comercianţii ambulanți vând tricourile echipelor Mexicului, Argentinei și Columbiei cu 10-20 de dolari, aproximativ o zecime din prețul unui tricou oficial al echipei naționale a Mexicului. Şi poliția din Toronto a anunțat că a realizat cea mai mare captură de tricouri de fotbal contrafăcute din istoria Canadei, marfa confiscată fiind evaluată la aproximativ 3,5 milioane de dolari canadieni. Pe lângă cele peste 16.000 de tricouri care imită mărci sportive consacrate precum Nike, Adidas sau Puma, poliţiştii au descoperit şi două cópii contrafăcute ale Cupei Mondiale.
Femeile din politică, victime ale deeepfake-urilor sexuale
Kamala Harris, fostă vicepreşedintă a Statelor Unite; Claudia Sheinbaum, preşedinta Mexicului; Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene; Azma Bukhari, ministra Informaţiilor din provincia Punjab, Pakistan… Patru femei care au în comun nu doar activitatea politică la vârf pe meridiane diferite, ci şi faptul că, în cariera lor, au fost subiecte ale unor deepfake-uri cu conţinut sexual. Nu sunt singurele politiciene care au trăit astfel de experienţe traumatizante. Luna trecută, premierul Italiei Georgia Meloni a denunţat pe contul său din reţeaua X distribuirea unor imagini realizate cu ajutorul Inteligenţei Artificiale în care apare în lenjerie intimă, postând una dintre fotografii. „Trebuie să recunosc că oricine le-a creat mi-a îmbunătățit aspectul fizic destul de mult”, a glumit şefa guvernului italian, avertizând totodată că imaginile generate de inteligența artificială reprezintă un instrument din ce în ce mai periculos, capabil să inducă în eroare și să afecteze oamenii.
Nu toate politicienele care au căzut victime unor astfel de falsuri digitale au avut puterea să reacţioneze precum Georgia Meloni. Cara Hunter, deputat în Adunarea legislativă a Irlandei de Nord, nu poate uita că în aprilie 2022, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor, a fost ţinta unei postări deepfake cu conţinut pornografic: „Îmi amintesc doar că am simţit cum mă cuprinde un val fierbinte din cauza fricii şi a anxietăţii la gândul a ceea ce avea să urmeze. Am fost oprită pe stradă de un bărbat care mi-a cerut un serviciu sexual, un străin pe care nu-l întâlnisem niciodată. Şi asta îţi arată cum daunele online devin daune în viaţa reală.”
În 2024, Azma Bukhari, ministra Informaţiei şi Culturii din provincia pakistaneză Punjab, Pakistan, a fost ţinta unei campanii organizate de denigrare prin videoclipuri şi imaginii deepfake care a marcat-o profund: „Mi-a fost foarte greu. Am fost deprimată, m-am simţit distrusă când am văzut.”
Femeile care fac politică sunt tot mai des vizate de promovarea de imagini sexualizate create cu Inteligenţa Artifcială, răspândite cu scopul de a le degrada şi a le discredita statutul de om politic. Aceste atacuri online şe descurajează pe multe să participe la viaţa politică, în condiţiile în care, oricum, în politica mondială femeile sunt subreprezentate iar cei mai puternici politicieni sunt bărbaţi. Majoritatea ţărilor lumii nu au o legislaţie strictă în privinţa deepfake-urilor sexualizate, legile privind pornografia fiind adoptate înainte de dezvoltarea Inteligenţei Artificiale. Uniunea Europeană doreşte să adopte o politică mai strictă în privinţa deepfake. Luna trecută s-a convenit interzicerea aplicaţiilor de Inteligenţă Artificială concepute pentru crearea de falsuri cu conţinut sexual explicit. Până în 2 decembrie, companiile vor trebui să se conformeze restricţiei, care nu a fost încă aprobată. Marea provocare rămâne însă identificarea şi pedepsirea autorilor şi distribuitorilor acestui gen de imagini, în condiţiile în care reţelele de socializare – în special platforma X – sunt foarte reticente în a oferi organelor în drept astfel de informaţii care să conducă la urmărirea penală a celor vinovaţi.
