Donații
Veridica.md
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Minciunile AUR despre ucrainenii evacuaţi din Israel în România
George Simion, Facebook.com, 17 oct. 2023; rferl.org / 22 oct. 2023; factual.ro /23 oct. 2023
Izbucnirea războiului dintre Israel şi Hamas fost pentru co-preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor George Simion un nou prilej de afirmaţii false promovate pe pagina de Facebook şi întărite de la tribuna Parlamentului.
Deputatul George Simion (AUR) în Parlament, 18 oct.
„Sunteţi nişte canalii pentru că daţi bani ucrainenilor, bani pe care îi luaţi de la gura copiilor români.”
În 17 octombrie, deputatul Simion le reproşa autorităţilor că au evacuat din Israel trei mii de cetăţeni ucraineni, dar nici un român – postare care i-a inflamat pe susţinători. În realitate, potrivit informaţiilor oficiale, numărul ucrainenilor transferaţi a fost de 436, departe de cifra vehiculată de liderul AUR, iar transferul asigurat de aeronave Tarom şi private s-a făcut pe cheltuiala refugiaţilor. În al doilea rând, în aceeaşi perioadă au fost repatriaţi şi 2.220 de români, transportul fiind achitat de aceştia. Ministerul de Externe afirma în 17 octombrie că nu mai exista nici o solicitare de repatriere din Israel, dar avea în evidenţă peste 200 de cereri din Fâşia Gaza, zonă închisă de la declanşarea conflictului. Concluzia este că statul român nu a favorizat aducerea ucrainenilor în detrimentul repatrierii românilor. Pe de altă parte, liderul AUR a speculat o declaraţie anterioară eronată a pemierului Marcel Ciolacu, potrivit căruia România s-ar fi implicat în repatrierea a aproximativ 3.000 de ucraineni. De fapt, numărul acestora este mult mai mic, aşa cum a confirmat ministerul român de Externe.
Jurnaliştii de front, victime ale bombelor şi falsurilor online
cpj.org / 25 0ct. 2023; factcheck.org / 23 oct. 2023; youtube.com @TheQuartering / 14 oct. 2023
Numărul victimelor războiului dintre Israel şi Hamas se apropie vertiginos de zece mii. Între ei, şi jurnalişti. Potrivit datelor provizorii ale Comitetului Internaţional pentru Protecţia Jurnaliştilor, cel puţin 24 de reprezentanţi ai presei şi-au pierdut viaţa începând cu 7 octombrie, data incursiunii teroriste a Hamas. Cei mai mulţi au murit în bombardamentele din Fâşia Gaza. Este adevărat, relatările dintr-o zonă de conflict presupun asumarea riscului de a deveni ţinta nevinovată a unuia sau altuia dintre combatanţi. Sunt însă de neînţeles încercările de discreditare a corespondenţilor de război prin elaborarea şi răspândirea online a unor falsuri grosolane de către utilizatori care se amuză ascunşi în spatele tastaturii. O transmisiune a unei echipe CNN, condusă de şefa corespondenţilor străini Clarissa Ward şi echipa sa de filmare a fost modificată digital şi apoi distribuită pe reţelele de socializare cu menţiunea că ar proba înscenarea de către jurnaliştii americani a unui atac cu rachete în Israel. În fapt, imaginilor reale cu reporterii adăpostindu-se în momentul în care deasupra capetelor lor o rachetă palestiniană era interceptată de sistemul de apărare Iron Dome i s-a adăugat sunetul contrafăcut al unor false instrucţiuni transmise chipurile prin telefon de către un presupus producător CNN. „Indicaţiile regizorale” adresate echipei sunt formulate într-un limbaj aparent profesionist. Personajul fictiv îi cere lui Ward să interpreteze cât mai convingător starea de spaimă, iar cameramanului să se concentreze pe chipul îngrozit al jurnalistei, totul pe fondul unor efecte sonore suplimentare sugerând explozii apropiate. Postările cu sunetul trucat au devenit virale, adunând pe reţeaua X, fostă Twitter, peste cinci milioane de vizualizări. Autorul falsului audio este canalul satiric conservator american The Quartering, ai cărui realizatori au recunoscut că au modificat sunetul original în scopuri parodice, fiind convinşi că echipa CNN s-a comportat exagerat. Ei nu au explicat însă de ce nu ataşat materialului trucat un avertisment corespunzător pentru utilizatori. La rândul său, un purtător de cuvânt al CNN a calificat mistificarea ca fiind nu doar lipsită de umor, ci şi iresponsabilă.
Platforma „X”- un an de dezinformări „de succes” sub Elon Musk
variety.com / 20 oct. 2023; factcheckhub.com /20 oct. 2023
La împlinirea, în 28 octombrie, a unui an de la schimbarea proprietarului, platforma de socializare cunoscută ca Twitter a reuşit contraperformanţa de a deveni principalul promotor mondial al dezinformărilor online. Achiziţionată cu 44 de miliarde de dolari de către sud africanul Elon Musk, reţeaua rebotezată „X” a pierdut într-un an nu doar mii de salariaţi, ci şi prestigiul. Un studiu recent realizat de compania NewsGuard, specializată în măsurarea credibilităţii site-urilor de ştiri şi informaţii, a constatat că 74% dintre cele mai virale dezinformări din prima săptămână a conflictului dintre Israel şi Hamas au avut ca punct de plecare conturile autentificate cu bifa albastră în schimbul a opt dolari pe lună. NewsGuard a analizat cele mai atractive 250 de postări care promovau falsuri evidente sau naraţiuni nefondate privind conflictul. 186 dintre acestea, adică trei sferturi, aparţineu unor utilizatori presupus verificaţi de administratorii reţelei. Cumulat, postările cu probleme analizate au stârnit 1.350.000 de reacţii, fiind vizualizate de peste o sută de milioane de ori în doar o săptămână. Postările utilizatorilor Premium sunt favorizate de algoritmii platformei, beneficiind de un spor de expunere în fluxurile utilizatorilor. În topul dezinformărilor promovate de reţeaua X se află aşa-zisa vânzare de arme ucrainene către Hamas, un videoclip care pretindea că arată sărbătorirea răpirii unui copil de către teroriştii palestinieni, mistificarea atribuită jurnaliştilor CNN ameninţaţi de bombe în Israel, precum şi răspândirea teoriei conspiraţiei potrivit căreia atacul Hamas din 7 octombrie ar fi fost o înscenare pusă la cale de israelieni sau de ţările occidentale. Alte două videoclipuri alterate diseminate intens pe platforma de socializare prezentau false citate atribuite preşedintelui Vladimir Putin şi ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, care ar fi ameninţat Occidentul că, în cazul în care sprijină militar Israelul, Moscova va interveni de partea Palestinei. Un alt fals, distribuit de o activistă americană de extremă dreapta cu peste şase sute de mii de urmăritori, pretindea că Statele Unite ar fi oferit Israelului un ajutor militar de opt miliarde de dolari, a adunat până pe 14 octombrie 360 de mii de vizualizări. Analiştii de la NewsGuard spun că au identificat dezinformări legate de război larg răspândite şi pe reţelele Facebook, Instagram, TikTok şi Telegram, dar s-au concentrat pe platforma lui Elon Musk pentru că aceasta şi-a diminuat eforturile de moderare a conţinutului iar falsurile despre războiul Israel-Hamas devin virale pe “X” înainte de a ajunge pe TikTok sau Instagram. Din aceleaşi motive, Uniunea Europeană l-a avertizat în 10 octombrie pe Musk că dacă nu se conformează regulilor stabilite în Strategia Digitală Europeană, compania sa va fi sever sancţionată. În replică, miliardarul a spus că nu exclude retragerea reţelei din Europa.
Aventurile unei propagandiste ruse în Coreea de Nord
Russian Media Monitor / 20 oct. 2023
Aflată în Coreea de Nord cu ocazia vizitei oficiale a ministrului de Externe Serghei Lavrov, Olga Skabeeva – una dintre cele mai harnice propagandiste ale Kremlinului de la televiziunea de stat Rossia 1 – şi-a propus să le dovedească telespectatorilor că, în pofida cârcotaşilor, Pyongyang este capitala unei ţări normale, aşa-zisul cult al personalităţii preşedintelui Kim Jong-Un este o născocire iar libertatea de mişcare şi de exprimare a nord-coreenilor absolută. Rezultatul a fost contrar aşteptărilor jurnalistei. Deşi Skabeeva spune că oficialii nord-coreeni i-au dat asigurări că are libertate totală de mişcare, în fundalul mai multor imagini pot fi uşor identificaţi agenţi coreeni în civil care supraveghează discret, de la distanţă, membrii echipei de fimare. Orice încercare de a sta de vorbă cu puţinii trecători din centrul capitalei Pyongyang s-a lovit de refuzul ostentativ al acestora, unii întorcându-se cu spatele speriaţi . De altfel, ziarista spune că, după încercările ei repetate de intervieva localnici, agenţii de securitate i-au interzis nu doar să-i mai abordeze pe aceştia, ci şi să-i filmeze de aproape.
(Horia Grușcă)
