Ucraina 2021: Top FAKE NEWS & DEZINFORMĂRI demontate de Veridica

Ucraina a fost în anul 2021 în epicentrul discuțiilor internaționale în contextul amenințărilor militare ale Rusiei, militarizării continue a peninsulei Crimeea și încercărilor Moscovei de  transforma Marea Neagră într-un lac intern. Principalul obiectiv  al narațiunilor false despre Ucraina a fost manipularea opiniei publice din Rusia, Ucraina, fostele state sovietice, dar și România, fiind atacate direct și indirect reformele pro-europene, apropierea Kievului de UE și NATO, situația populației rusofone din estul țării, situația economică ș.a. Majoritatea narațiunilor de dezinformare au avut un accent anti-occidental.

Publicațiile cele mai des citate de Veridica au fost RIA Novosti, Sputnik, Ukraina.ru, Russia 1, dar și alte organe de presă guvernamentale ruse. Narațiunile de dezinformare și știrile false au încercat să destabilizeze situația din Ucraina, să împiedice construirea unor relații de parteneriat între Kiev și vecinii săi din vest, să blocheze procesul de vaccinare, să semene neîncredere în autoritățile ucrainene.

Top 5 narațiuni

1. Ucraina este un stat fals care se va destrăma. Majoritatea narațiunilor false promovate de Rusia s-au bazat pe meta-narațiunea „Ucraina – stat fals”. Articolele de presă au arătat cititorului de limba rusă și ucraineană că cele două „state-surori” sunt strâns legate între ele, iar eforturile Occidentului de a „despărți” aceste foste republici sovietice nu vor avea succes. Ucraina nu poate exista fără Rusia, fiind o creație a URSS, iar limba ucraineană este, de fapt, un dialect al limbii ruse.
2. NATO și UE au ca scop să distrugă Rusia. De cele mai multe ori presa guvernamentală rusă a utilizat subiectul conflictului din Donbass pentru a genera temeri și frustrări în interiorul societății rusești.  Presa rusă a scris pe parcursul anului 2021 că Occidentul vrea un nou război în Donbass pentru a „nu permite dezvoltarea Rusiei pe scena mondială”.
3. Occidentul încurajează nazismul din Ucraina. Refuzul Ucrainei de a celebra o serie de sărbători civice după modelul Rusiei sau al fostei Uniuni Sovietice este analizat de presa guvernamentală rusă ca o „înflorire a nazismului” în Ucraina. De exemplu, în contextul celebrării în Rusia a Zilei Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei la 9 mai și refuzului Ucrainei de a mai recunoaște narațiunile dominante ale Moscovei privind cel de al Doilea Război Mondial, presa rusă scrie că în Occident este cultivat neo-nazismul, iar în Ucraina ideologia nazistă este inclusă în sistemul de învățământ.
4. Ucraina se transformă într-o colonie a Occidentului, iar populația moare de foame. După ce președintele pro-rus Viktor Ianukovici a fugit în Rusia, iar noile autorități ucrainene au semnat un Acord de asociere cu UE, presa finanțată de Kremlin promovează direct sau indirect narațiuni false despre transformarea Ucrainei într-o colonie agrară a Occidentului, despre copii ucraineni care suferă de foame și despre rolul salvator al Rusiei în acest spațiu geopolitic.
5. Ucraina persecută populația rusofonă după lovitura de stat din 2014.  Narațiunea în cauză este distribuită săptămânal de presa guvernamentală rusă. În același timp, Rusia își prezintă acțiunile sale în Donbass, în Crimeea, Transnistria, Osetia sau Abhazia ca fiind determinate de „necesitate politică” și „adevăr istoric”. Rusia se prezintă ca eliberatoare, iar Occidentul este arătat ca ocupant. În realitate, nu a avut loc nicio lovitură de stat în Ucraina în 2014: după retragerea lui Ianukovici în urma protestelor în masă au avut loc alegeri prezidențiale și parlamentare, recunoscute de comunitatea internațională.

Top 5 FAKE NEWS

1. ONU a denunțat crimele regimului Zelenski în Ucraina. Presa rusă a încercat să manipuleze opinia publică prin folosirea selectivă a informațiilor din raportul Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului. ONU ar fi criticat Kievul pentru încălcările grave ale drepturilor omului, menționând, potrivit presei din Rusia, că Ucraina „își ucide populația”, „aplică torturi” și „limitează libertatea cuvântului”. În realitate, majoritatea cazurilor de încălcare a drepturilor omului, analizate în raportul ONU se referă la Crimeea și teritoriile din Donbass, care nu sunt sub controlul Kievului, fapt trecut sub tăcere de presa rusă. Mai mult decât atât, ONU critică în același raport Rusia pentru că nu îndeplinește recomandările experților Națiunilor Unite și laudă Ucraina pentru că ține cont parțial sau total de aceste sfaturi.
2. Vina Ucrainei pentru doborârea zborului MH-17 continuă să fie ascunsă de Occident. La șapte ani de la doborârea deasupra Donbass-ului a avionului Boeing 777 care efectua zborul MH-17, au fost reluate o serie de narațiuni menite să îi disculpe pe rebelii care au lansat racheta rusească. Teza principală este că Ucraina e responsabilă de tragedie, dar Occidentul a căutat să ascundă vina acesteia.
3. Studenții care provin din Crimeea și Donbass vor fi persecutați în Ucraina. Studenții care provin din Crimeea și Donbass riscă să fie persecutați în Ucraina, potrivit unei campanii de dezinformare lansate de presa pro-Kremlin. Obiectivul acestor știri false a fost de a demonstra locuitorilor peninsulei Crimeea și a republicilor autoproclamate Lugansk și Donețk că Ucraina persecută rusofonii. Scopul Rusiei este de a zădărnici orice efort al Kievului de recuperare și reintegrare a acestor teritorii.
4. Europenii solicită construirea Nord Stream 3 și 4 pentru a depăși criza gazelor. Presa din Rusia a recurs deseori la generalizarea unei opinii singulare sau a unui comentariu dintr-o publicație asupra unei societăți sau unui grup de state. În timp ce în statele membre ale UE criza gazelor naturale s-a adâncit în 2021, iar prețurile au crescut, presa guvernamentală rusă a promovat narațiuni despre panica europenilor, care ar solicita ajutorul Rusiei. Întreaga narațiune s-a bazat  pe un singur comentariu – la un articol online – care aduce laude Rusiei și critică jurnaliștii care dau vina pe Moscova când vine vorba de criza energetică în UE. Au fost și multe alte narațiuni false construite în baza acestui model.
5. Belarusul acționează conform normelor internaționale în cazul migranților, iar Ucraina e nazistă și rusofobă. Belarusul nu face decât să respecte normele internaționale în criza refugiaților de la granițele sale cu UE. Spre deosebire de Ucraina, care încalcă dreptul internațional și persecută rusofonii, Belarusul este corect în tot ceea ce face pentru securitatea migranților. Această narațiune falsă a fost promovată atât de presa guvernamentală rusă și belarusă, cât și de oficiali de la Moscova sau Minsk.   

Top 5 DEZINFORMĂRI

1. Moscova mobilizează forțe la granița cu Ucraina pentru a se apăra de o agresiune NATO. NATO și SUA ar putea organiza o agresiune în Donbass, potrivit unei dezinformări a presei pro-Kremlin. În realitate, Rusia este cea care, din nou, a mobilizat efective importante la granițele Ucrainei, amenințând Kievul și Occidentul.
2. Refugiații afgani vor fi îndreptați de NATO către Republica Moldova și Ucraina. În contextul preluării puterii în Afganistan de către talibani după retragerea militarilor americani, presa rusă a promovat o serie de narațiuni false despre pericolul refugiaților pentru Europa, acuzând NATO că va îndrepta fluxul spre Republica Moldova și Ucraina.
3. Ucraina „privatizează” limba rusă și nu permite dezvoltarea „limbii galițiene”. „Limba galițiană”, vorbită în vestul Ucrainei, este diferită de ucraineană, însă autoritățile recurg la intimidare și șantaj pentru a-i împiedica pe specialiști să dezvăluie existența acestei limbi. Narațiunea a apărut în presa guvernamentală din Rusia în contextul unor grupaje de analize despre rusofobia din Ucraina și încercările Kievului de a „privatiza limba rusă”.
4. Acordul de Asociere cu UE este o catastrofă pentru Ucraina. Ucraina și UE și-au reconfirmat în 2021 disponibilitatea de a continua cooperarea în cadrul Acordului de asociere, în special vizând integrarea economică și politică a Ucrainei. În același timp, părțile au discutat despre unele modificări ale prevederilor Acordului de asociere, ceea ce a fost un prilej pentru o nouă campanie de dezinformare lansată de presa rusă împotriva Ucrainei și UE, care a făcut comentarii gen „o catastrofă care durează deja cinci ani în toate sferele”, „o opțiune externă greșită a Ucrainei”. Au fost amintite, printre altele, elemente ale unor narațiuni tipice: „stat fals”, „lovitură de stat”, „rusofobie”, „sărăcie” ș.a.
5. Rusia salvează Donbass-ul de genocidul organizat de Ucraina și Occident. Presa pro-Kremlin a prezentat pașii făcuți pentru consolidarea legăturilor cu republicile separatiste pe care Rusia le susține în Donbass drept o măsură luată pentru a opri un așa-zis „genocid” comis de Ucraina și Occident în regiune. În realitate, ajutoarele umanitare ale Rusiei, au fost în anii 2014-2017 o metodă perfectă de camuflare a armelor și munițiilor livrate separatiștilor. Analiștii politici și posturile de televiziune deseori constatau că fazele fierbinți ale confruntărilor începeau imediat după transmiterea unor „ajutoare umanitare” prin intermediul unor camioane KAMAZ din Rusia.

Cele mai bizare 3 narațiuni

1. Ucraina își hrănește armata cu piure rusesc. La începutul lui 2021 unele agenții de știri au publicat o informație că Ucraina nu mai are rezerve de cartofi, iar pentru a-și hrăni propria armată Kievul cumpără cartofi și piure de cartofi din Rusia. În acest mod, opinia publică a rămas total dezorientată. Pe de o parte, Kievul susține sus și tare că se opune agresiunii rusești în Donbass (Rusia a fost recunoscută stat-agresor de Parlamentatul Ucrainei), pe de altă parte, din aceste informații de presă, care s-au dovedit a fi fake-news, rezultă o incapacitate a Ucrainei de a asigura cu cele necesare (mai ales hrană!) pentru propria armată.
2. Masacrul de la Fântâna Albă, comis de români. În afară de narațiuni ale dezinformării promovate de Rusia față de Ucraina mai pot fi întâlnite și știri false create în interiorul mediului politic ucrainean. Pe pagina de Facebook a Administrației Regionale de Stat Cernăuți a fost publicat un videoclip despre masacrul de la Fântâna Albă, în care istoria este mistificată grosolan. Mii de români care încercau să fugă în regat, după ce URSS anexase Basarabia și nordul Bucovinei, au fost uciși de NKVD, însă filmul asumat de Administrația Regională din Cernăuți spune că ar fi fost doar 50 de victime, trece peste faptul că era vorba de etnici români și cataloghează actul drept o provocare „planificată și organizată conștient de către serviciile speciale românești împotriva locuitorilor Bucovinei”. Comunitatea românească a reacționat prompt pe rețelele de socializare și în presă, iar Ambasada României la Kiev a menționat că este obligatorie „respectarea adevărului istoric în orice încercare de portretizare a masacrului care a avut loc la Fântâna Albă”. Așadar, Ucraina pare să își fi asumat ferm parcursul – și discursul – european după Euromaidanul din 2013-2014 și semnarea Acordului de asociere cu UE în 2016. Cu toate acestea, retorica presei și a clasei politice încă sunt îmbibate cu narațiuni de sorginte sovietică.
3. UE persecută rusofonii pentru a șterge amintirea marii victorii a Rusiei asupra fascismului. Țările UE acceptă persecutarea comunităților rusofone întrucât vor să șteargă din memorie victoria poporului sovietic asupra naziștilor, a scris presa rusă care citează un fost deputat al Radei Supreme, membru al Partidului Regiunilor al președintelui ucrainean fugar Viktor Ianukovici. Narațiunea se înscrie într-un efort mai amplu de a prezenta agresiunea Rusiei în regiune în ultimii ani ca pe o luptă împotriva fascismului, fiind „o continuare” a eforturilor URSS. Potrivit acestor narațiuni în 1939 URSS a eliberat Polonia și a salvat-o de genocidul nazist, urmând „eliberarea” celorlalte state din estul Europei.