Țările UE acceptă persecutarea comunităților rusofone întrucât vor să șteargă din memorie victoria poporului sovietic asupra naziștilor, scrie presa rusă care citează un fost deputat al Radei Supreme, membru al Partidului Regiunilor al președintelui ucrainean fugar Viktor Ianukovici. Narațiunea se înscrie într-un efort mai amplu de a prezenta agresiunea Rusiei în regiune în ultimii ani ca pe o luptă împotriva fascismului.
ȘTIRE: „Țările occidentale încearcă să „ucidă” limba rusă pentru a distruge memoria victoriei poporului sovietic asupra fascismului, crede fostul deputat al Radei Supreme a Ucrainei, Alexei Juravko.
El a menționat că țările UE urmăresc o politică a standardelor duble și închid ochii în privința persecuției populației rusofone din Ucraina și din țările baltice.
„Astăzi Europa are o politică a standardelor duble, deoarece este un satelit al Statelor Unite. Toate acțiunile UE vizează distrugerea Rusiei și ștergerea memoriei despre faptul că poporul sovietic a câștigat victoria asupra fascismului. Nu observăm nicio reacție a Consiliului European privind urmărirea rusofonilor și înflorirea nazismului în statele baltice și în Ucraina”, a declarat Alexei Juravko.
În opinia sa, situația privind discriminarea „se înrăutățește în fiecare zi”, iar Consiliul Europei tace și închide ochii, inclusiv în privința închiderii neconstituționale a trei posturi ucrainene de televiziune [acuzate de Kiev de răspândirea propagandei ruse].
[…]”
NARAȚIUNI: 1. UE promovează o politică anti-rusă. 2. În Ucraina și în țările baltice are loc o consolidare a nazismului. 3. UE este un satelit al Washingtonului. 4. Consiliul Europei ignoră intenționat o serie de încălcări ale drepturilor vorbitorilor de limba rusă din Ucraina și din statele baltice.
CONTEXT/ETOS LOCAL: După victoria protestatarilor de la Euromaidan și răsturnarea regimului Ianukovici, Federația Rusă a intervenit în Ucraina invadând și anexând Crimeea și susținând o mișcare separatistă în estul rusofon. Forțele separatiste au fost ajutate de Moscova cu oameni și echipamente. De asemenea, Rusia a aplicat și tehnica războiului hibrid, ceea ce a presupus și o amplă operațiune de propagandă și dezinformare, inclusiv prin intermediul internetului și a mass-mediei afiliate Kremlinului. Pentru a se proteja de acest asalt informațional, Kievul a blocat rețelele rusești de socializare și emisia posturilor de tv și radio din Rusia pe teritoriul său și a inițiat o serie de acțiuni politice menite să consolideze statutul limbii ucrainene. Au fost adoptate mai întâi legi privind învățământul (Legea educației din 2017 și Legea învățământului secundar din 2019) și o lege care a consolidat limba ucraineană ca limbă de stat. Rusia în repetate rânduri a atenționat opinia publică mondială (inclusiv la ONU) că aceste legi sunt îndreptate împotriva populației rusofone, făcând unele comparații cu situația etnicilor ruși din statele baltice. Au început să fie distribuite tot mai multe informații despre încălcările drepturilor vorbitorilor de limba rusă din Ucraina, UE fiind demonizată de către presa rusă pentru faptul că nu acuză aceste procese. Narațiunile privind „standardele duble ale UE” se mai referă, în afară de acest subiect, la teme precum suprimarea unor proteste din statele europene sau politica față de refugiați.
OBIECTIV: Scopul acestor narațiuni este de a justifica în fața cititorilor rusofoni pașii făcuți de Moscova în politica externă. Rusia este arătată nu ca un stat agresor, care a invadat Ucraina, Georgia și alte țări, ci ca un actor politic care este atacat de Occident și trebuie să se apere. De asemenea, narațiunile în cauză sunt menite să genereze neîncredere și frustrare în state ex-sovietice cu aspirații europene, cum ar fi Republica Moldova, Georgia sau Ucraina. Prin aceste narațiuni sunt atacate fundamentele instituționale ale UE, dar și argumentate acțiunile abuzive ale Rusiei privind spațiul numit în doctrinele sale de apărare și de politică externă „străinătate apropiată”, care include fostele state sovietice.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Nu a existat vreodată la nivel oficial vreo poziție sau atitudine a UE îndreptată împotriva vorbitorilor de limba rusă din Ucraina, statele baltice sau din alte țări. Atât statele baltice, cât și Ucraina au luat în mod individual măsuri de restrângere a influenței spațiului informațional rus asupra securității naționale. Pașii făcuți de Kiev începând cu 2014 nu au fost încurajați de UE sau de Consiliul Europei. Mai mult decât atât, au fost publicate diferite rapoarte ale instituțiilor europene în care Ucrainei i se cere să găsească un echilibru între necesitatea de dezvoltare a limbii ucrainene ca limbă de stat în toate domeniile și protejarea celorlalte limbi ale minorităților naționale. În concluziile Comisiei de la Veneția din decembrie 2017 Kievului i se solicită să elaboreze un mecanism de asigurare a învățământului în limba rusă, care nu este o limbă a UE și nu va fi suficient de protejată. Deci, în pofida politicilor oficiale ale Kievului și situației rusofonilor, UE a nu încurajat niciodată „persecuțiile rusofonilor”, ci dimpotrivă a cerut drepturi egale pentru toate minoritățile. Știrea prezintă acest subiect ca fiind unul strâns legat de victoria URSS asupra nazismului și fascismului. Se spune deseori în presa rusă că pentru Bruxelles este un subiect dureros că Uniunea Sovietică a reușit „să elibereze” o mare parte din UE de astăzi, iar aceste narațiuni au ca scop să consolideze în spațiul informațional rus imaginea neo-imperialistă a Moscovei de astăzi.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Cu adevărat au existat dispute privind legislația din domeniul educației și lingvistice din Ucraina, însă, spre deosebire de narațiunile distribuite de presa rusă, o serie de state membre UE s-au pronunțat împotriva reducerii dreptului minorităților naționale la educație. Cea mai vocală a fost Ungaria, subiectul este încă actual și în cadrul relațiilor dintre Ucraina și România. Or, aceste politici au lovit colateral și celelalte minorități naționale, și nu doar cea vorbitoare de limba rusă.
