Donații
Veridica.md
Majoritatea omenirii aprobă agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, potrivit unei publicații românești care a distribuit numeroase narațiuni false în trecut. Autorul articolului interpretează subiectiv date statistice care iau în calcul pozițiile oficiale ale statelor, nu opinia populațiilor acestora.
Clasa muncitoare, alături de Mama Rusie
ȘTIRE: „Doar 15% din populația lumii condamnă Rusia pentru agresiunea asupra Ucrainei. [...] Din punctul de vedere al bogăției, statele care condamnă Rusia pentru invadarea Ucrainei reprezintă 60,1% din PIB-ul mondial. Adică aproape două treimi. Foarte interesant este că, deși sprijinită de cele mai bogate țări din lume, Ucraina este cea mai săracă țară din Europa. Și asta încă dinainte de război. Însă, dacă criteriul ales este cel al mărimii populației, atunci lucrurile se modifică radical: doar 15,2% din populația lumii condamnă agresiunea Rusiei. Lucru perfect explicabil, dacă luăm în considerare că, de partea Rusiei sunt India și China, țările cu cea mai mare populație de pe glob. De remarcat că, în al doilea grafic, segmentul cel mai important este reprezentat de țările care se declară neutre. Printre acestea, se numără Turcia, Columbia sau Qatar, care anterior se declarau pro-vestice și care acum sunt pe cale să se mute în tabăra cealaltă.”
NARAȚIUNI: 1. Omenirea este de partea Rusiei. 2. Doar ţările bogate susţin Ucraina, din dorinţa de a o exploata ulterior şi a o sărăci şi mai mult. 3. Mai multe ţări renunţă la neutralitate pentru a susţine Rusia.
CONTEXT: Începând cu 2014, comunitatea internațională a condamnat agresiunea Rusiei îndreptată împotriva Ucrainei prin anexarea peninsulei Crimeea şi susţinerea separatiştilor rusofoni din regiunea Donbas. Condamnările s-au extins odată cu invadarea Ucrainei la scară largă, în 2022. Uniunea Europeană, SUA și alte state au introdus sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu încălcarea dreptului internațional. În acest moment, războiul din Ucraina reprezintă cu siguranţă cea mai mare preocupare a politicii mondiale, implicaţiile sale economice depăşind cu mult graniţele unui conflict regional.
OBIECTIV: Promovarea discursului antioccidental şi amplificarea sentimentelor filoruse.
Cine nu e împotriva noastră, e cu noi
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: De la începutul războiului, Adunarea Generală a ONU a votat patru rezoluții speciale ce privesc mai multe aspecte: retragerea forţelor militare ruse din Ucraina; consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei; suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului; condamnarea Rusiei pentru decizia de a anexa părți ale Ucrainei. O simplă analiză a voturilor fiecărui stat ne arată poziţia acestuia în legătură cu războiul din Ucraina. Astfel, observăm că doar trei state (Belarus, Siria şi Coreea de Nord) susţin total agresiunea declanşată de Moscova, în timp ce 102 din totalul de 193 de state cu drept de vot susţin pe deplin cauza ucraineană. Restul ţărilor s-au abţinut de la vot sau au susţinut doar o parte din cele patru rezoluţii. În ceea ce priveşte India şi China, deşi cele două state nu s-au alăturat îndemnului occidental de a impune sancţiuni economice Rusiei, poziţia oficială a acestora este una de neutralitate. În plus, este evident că nu toată populaţia din aceste ţări împărtăşeşte acelaşi punct de vedere, la fel cum, în ciuda faptului că România şi-a anunţat oficial, de nenumărate ori, susţinerea totală pentru Ucraina, există destui români care s-au poziţionat de partea Rusiei. Dacă ne referim strict la graficul preluat de autorul materialului, observăm cu uşurinţă că, de fapt, marea majoritate a statelor şi populaţiei, aproximativ 80%, a adoptat o poziţie neutră, Rusia având de fapt puţin peste 5% susţinere în rândul populaţiei mondiale, incluzând aici şi locuitorii săi.
Aceleaşi rezultate ale votului din cadrul adunărilor ONU, precum şi luările de poziţie ale liderilor din mai multe ţări, ne arată că Ucraina nu este susţinută doar de Occidentul bogat, ci şi de state precum Moldova, Albania, Ciad, Somalia, Liberia, Zambia etc., a căror situaţie economică nu este una dintre cele mai fericite. În acelaşi timp, este evident că pe lângă interesul umanitar, există şi o parte a eşichierului politico-economic cu interese economice în Ucraina, dar asta nu presupune exploatarea ţării şi sărăcirea populaţiei. În fond, şi interesele Rusiei în Ucraina sunt tot de natură economică, cu diferenţa că ele nu ţin cont şi de latura umanitară, drepturile omului şi guvernarea democratică.
Afirmaţia că tot mai multe ţări se poziţionează de partea Rusiei este doar o exagerare ce are ca punct de plecare analiza din articolul original în care se afirmă că „Potrivit datelor de la Economist Intelligence Unit (EIU), mai multe țări, inclusiv Columbia, Turcia și Qatar, care anterior erau aliniate la Occident, au intrat în categoria neutră, deoarece guvernele lor caută să obțină beneficii economice din relaţia cu ambele părți.” În niciun caz ţările mai sus menţionate nu sunt „pe cale să se mute în tabăra cealaltă”. Tranziţia de la poziţia de susţinere a Ucrainei la una de neutralitate este într-adevăr observată la unele state, dar aceasta se explică printr-o „oboseală” a comunității internaționale față de această problemă. Numărul celor ce susțin cu fermitate pozițiile Ucrainei în cadrul ONU este în uşoară descreştere, dar cifrele depind în primul rând de conținutul rezoluțiilor. Cu cât acestea au devenit mai dure la adresa Rusiei, cu atât mai multe state au ocupat o poziție neutră.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
