România oferă sprijin Ucrainei fără să ceară nimic în schimb și fără să-și apere public propriile priorități, susține presa suveranistă.
ȘTIRE: În discursul Oanei Țoiu de la Kiev, România apare doar ca partener de sprijin — nu ca actor cu interese și priorități proprii. Nicio mențiune despre:
compensații pentru pierderile economice suferite de România din cauza războiului (transport, energie, agricultură etc.)
problema canalului Bîstroe, subiect de tensiune între România și Ucraina
drepturile minorității române din Ucraina, subiect ignorat sistematic în discursurile oficiale
siguranța cetățenilor români din zona de graniță (care au fost afectați inclusiv de drone rusești căzute pe teritoriul nostru)
NARAŢIUNE: România oferă sprijin Ucrainei fără să ceară și să primească nimic în schimb.
OBIECTIVE: Promovarea discursului suveranist, amplificarea sentimentelor antiucrainene, scăderea încrederii în autorităţile statului, provocarea și amplificarea tensiunilor și mișcărilor sociale antisistem.
Suveraniștii, gata să ajute doar dacă „le iese și lor ceva”
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: În perioada 7-8 august 2025, ministra de externe a României Oana Țoiu a efectuat o vizită în Ucraina, unde s-a întâlnit cu majoritatea oficialilor de rang înalt de la Kiev. În ciuda afirmațiilor suveraniștilor aliniați propagandei ruse, rezultatele acestor întâlniri s-au concretizat, pe lângă declarațiile de curtoazie caracteristice diplomației internaționale, în acțiuni concrete privind cooperarea româno-ucraineană. Astfel, discuțiile cu premierul Ucrainei, Yulia Svyrydenko, au condus la invitarea de către partea ucraineană a firmelor românești de a participa la procesul de reconstrucție al Ucrainei prin investiții în această țară. Astfel de investiții vor fi benefice pentru economia românească, pe modelul înfierat de suveraniștii locali, care susțin că investițiile străine în România sunt în beneficiul străinilor, uitând totuși că de ele se bucură și țara noastră și locuitorii ei. Mai mult, Kievul a invitat România să-și desemneze un emisar special pentru contractele de reconstrucție a Ucrainei.
În același timp, discuția cu președintele Volodimir Zelenski a aprofundat subiectul dezvoltării relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic. Semnarea unui astfel de document, va duce la o colaborare mai strânsă în domeniul economic, aspect de maxim interes pentru industria românească. În acest context, au fost discutate inclusiv proiectele de interconectivitate între cele două țări, precum podul peste râul Tisa, aflat în construcție la granița de nord a României cu Ucraina. Readucerea în discuție a „problemei Bîstroe” nu face altceva decât să reîncălzească „ciorba populist-naționalistă”, camuflată în spatele unei îngrijorări cu privire la mediu, fără nici un argument concret. Ucraina folosește brațul Chilia al Dunării și canalul Bîstroe, cu permisiunea României, ca soluție pentru transportul cerealelor, după capturarea de către Rusia a principalelor porturi ucrainene de la Marea Azov și blocarea accesului vaselor sub pavilion ucrainean în apele Mării Negre. După deblocarea porturilor în 2023, folosirea Dunării de către Ucraina a scăzut masiv, iar acum navigația este permisă doar pentru vase cu un pescaj de până la 4,5 metri, cu pilotaj obligatoriu și numai pe lumină de zi.
Cu același elan naționalist cu iz de propagandă moscovită, suveraniștii îi cer Ucrainei compensații pentru pierderile suferite de România, neluând în calcul că respectivele pierderi se datorează exclusiv agresiunii Rusiei și nu vreunei acțiuni deliberate a Ucrainei. Dar chiar acceptând faptul că Ucraina ne este datoare, să ceri compensații acum, când țara vecină se confruntă cu o criză inimaginabilă, este cel puțin lipsit de compasiunea și bunătatea aia a românilor pe care o invocă patrioții de carton. Mai mult, producătorii agricoli, operatorii din turism și alte categorii de companii puternic afectate de războiul ruso-ucrainean primesc constant stimulente și despăgubiri, atât de la guvern, cât și de la Comisia Europeană. Este adevărat că, în multe cazuri, acestea sunt insuficiente, dar acest lucru nu îi poate fi imputat Ucrainei. Începând cu 2023, executivul comunitar a oferit agricultorilor români, despăgubiri totale de aproape 40 de milioane de euro. De asemenea, UE a sprijinit România cu suma de 126 de milioane de euro pentru extinderea capacității de manipulare și depozitare a unora din porturilor sale, pentru a face față fluxurilor de mărfuri generate de criza din Ucraina. Totodată, Uniunea Europeană UE a aprobat introducerea unei scheme de ajutor de stat pentru firmele românești afectate indirect de război, cu un buget de aproximativ 2,5 miliarde de euro, combinând garanții și granturi, valabil până la jumătatea lui 2024. Anul trecut, aceeași Comisie Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat în valoare de 400 de milioane de euro pentru România, destinată fermierilor, și în plus, Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2024 posibilitatea ca statele membre să acorde ajutoare suplimentare prin programul „Cadrul temporar Ucraina”.
Nu în cele din urmă, grăbindu-se să acuze (din nou!) tratamentul inuman la care sunt supuși românii din Ucraina de regimul de la Kiev, suveraniștii nu menționează că ministra de externe a României a avut discuții ample pe tema protejării drepturilor românilor din Ucraina, cum ar fi învățământul și slujbele religioase în limba română. În acest sens, a fost semnat un acord prin care 31 august a devenit Ziua Limbii Române și în Ucraina, nu doar în România și Republica Moldova. Oana Țoiu le-a adresat oficialilor ucraineni și întrebări venite din rândul comunității românești, mai ales legate de impactul legii educației asupra școlilor și liceelor cu predare în limba română. Și, contrar afirmațiilor suveraniștilor antiucraineni, partea ucraineană a dat asigurări că oficialitățile române vor fi „parte din dialog”.
De asemenea, în urma discuțiilor între șefa diplomației românești și partea ucraineană, autoritățile de la Kiev au invitat Biserica Ortodoxă Română la un dialog pe tema constituirii unei structuri religioase subordonate BOR care să funcționeze pe teritoriul Ucrainei. Oana Țoiu a declarat că a discutat cu oficialii ucraineni chiar despre afilierea la BOR a unor biserici ortodoxe în care slujbele se oficiază tradițional în limba română, infirmând încă o dată acuzațiile suveraniste care pretind că România nu cere nimic în schimbul sprijinului acordat.
În ceea ce privește siguranța cetățenilor români din zona de graniță, afectați de dronele rusești căzute pe teritoriul nostru, aceasta este responsabilitatea statului român, iar în acest sens România a adoptat legea privind controlul utilizării spațiului aerian, care permite intervenția forțelor armate în cazul unui pericol iminent pentru teritoriul național și pe timp de pace. Nu putem totuși să nu remarcăm ipocrizia suveranistă care impută periclitarea siguranței românilor destinatarului dronelor ucigașe, nu celui care le lansează, adică Federația Rusă.
Suveraniștii români, supărați că Ucraina luptă pentru suveranitate
CONTEXT: „Problema ucraineană” este una din temele majore ale dezbaterilor din spațiul mediatic românesc invadat de propaganda suveranistă. Principalele narațiuni dezvoltate în acest sens vizează, printre altele, legea minorităților naționale din Ucraina, care ar urmări distrugerea spiritului românesc, prigoana care s-a abătut asupra preoților români și bisericilor ortodoxe românești din Ucraina, sau desființarea învățământului în limba română. De asemenea, Ucraina este considerată vinovată pentru majoritatea problemelor economice cu care se confruntă România, pentru că pur și simplu nu se predă și continuă să lupte pentru independență și SUVERANITATE.
Portalul 4media.info face parte dintr-o „rețea a minciunilor”, coordonată de formațiunea extremistă AUR, ai cărei reprezentanți au adoptat frecvent poziții anti-ucrainene. De altfel discursul anti-ucrainean este specific întregului spectru așa-zis „suveranist” – politicieni, publicații, influenceri etc. – care de-a lungul timpului a promovat cu regularitate narațiuni false legate de războiul din Ucraina, riscurile generate de acesta pentru România și relațiile româno-ucrainene.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
