Bucureştenii suferă de frig din cauză că gazele româneşti sunt trimise în Ucraina şi Moldova, potrivit unei narațiuni false promovate de propaganda suveranistă.
ȘTIRE: Ceva foarte grav se petrece și începe să pută: de cînd a venit iarna, mii de blocuri din București sunt fără căldură și apă caldă. Zeci de mii de oameni stau în frig și nu se pot spăla. Pe 9 ianuarie, un bombardament uriaș al rușilor a lăsat 6000 de blocuri ucrainene fără curent electric. Cîteva zile mai târziu, mai erau doar 500 cu probleme. Au putut să rezolve situația, sub atac de drone și rachete. În București nu bombardează nimeni, dar 3.500 de blocuri sunt decuplate în acest moment de la căldură. Îngheață bolnavi în spitale, tremură copii în școli și grădinițe, mor bătrâni în case. Și vine explicația halucinantă de la Ciucu: nu se poate da căldură, pentru că rețeaua de distribuție e prea veche și riscă să explodeze. Bezna minții. Practic, Ciucu ne transmite să nu ne așteptăm iarna asta la căldură, pentru că o rețea veche se repară vara – dacă se repară! - nu în toiul iernii. Bă, nenorociților, bă criminalilor, bă slugi cărora nu le pasă de popor decât în alegeri, oare nu cumva adevărul e altul? Oare nu cumva nu faptul că rețeaua s-ar fi defectat peste noapte, ci altul e motivul pentru care ați calamitat capitala țării? Oare nu cumva ați pompat masiv gaze din rezervele de iarnă pentru ucraineni și moldoveni și acum, asasinilor, ați constatat că nu mai sunt destule pentru români? Oare nu cumva ne-ați întors la vremurile comuniste când Ceaușescu lăsa românii fără curent electric ca să poată funcționa coloșii industriali energofagi? Mai punem o haină pe noi, nu-i așa, cum a zis Împușcatul? Doar întreb!!!
NARAŢIUNE: Gazele „româneşti” sunt trimise către Ucraina şi Republica Moldova, în detrimentul confortului populaţiei.
OBIECTIVE: Promovarea discursului antiucrainean şi chiar antimoldovenesc şi antiunionist, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale, validarea propriilor teorii conspiraţioniste.
România nu exportă gaze „româneşti” în Ucraina
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Ultimele săptămâni au readus în media românească, dar şi pe rețelele de socializare o afirmație alarmistă, care pretinde că România ar fi rămas fără gaze naturale pentru consum intern deoarece „a redirecționat grosul gazelor către Ucraina și Republica Moldova”. Naraţiunea a fost, ulterior, asociată problemelor reţelei de termoficare din Bucureşti care a lăsat fără apă caldă şi căldură mii de apartamente, iar aceste mesaje au fost amplificate prin texte emoționale care sugerează că autoritățile „au sacrificat” populația României pentru alte țări. Evident, avem de-a face cu o dezinformare grosolană, în primul rând pentru că gazele care ajung în Ucraina nu sunt „românești”, adică din producția proprie, ele doar tranzitând teritoriul nostru naţional prin aşa numitul „Coridor Vertical”, şi provin din importurile ucrainene prin terminalele greceşti. Aşadar, România nu direcționează producția proprie în mod deliberat către Ucraina, dar, într-adevăr, livrează Moldovei aproximativ 5 - 6 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi. Aceste exporturi sunt, însă, realizate pe baze comerciale, contra cost şi în limitele capacității infrastructurii naţionale de export, iar asta nu înseamnă că România „rămâne fără gaze”. De altfel, oficialii de la București au asigurat public, încă de anul trecut, că România are suficiente rezerve pentru a trece iarna, iar stocurile de gaze sunt la niveluri considerate normale pentru sezon.
Mai mult, România nu furnizează direct gaze către Ucraina în sezonul rece. Deși există rute de tranzit, acestea nu reflectă exporturi de gaze românești direct către Ucraina. O analiză publicată în septembrie 2025 arată că România nu a mai exportat niciun metru cub de gaze către Ucraina de la începutul lunii septembrie, deşi într-adevăr, ulterior au apărut diverse rapoarte care indicau o reluare limitată a exporturilor de gaze către Ucraina, însă folosind conductele pentru GNL importat din Grecia, nu ca rezultat al redirecționării producției interne românești spre Ucraina în detrimentul consumului local.
Este adevărat că România este afectată de problemele energetice din regiune, cauzate de sistarea livrării gazelor ruseşti către Ucraina, care pun presiune pe toate țările europene să-și optimizeze rezervele și fluxurile de aprovizionare, dar nu s-a întâmplat ca autoritățile să sacrifice interesele consumatorilor români pentru alte state. De asemenea, Republica Moldova și Ucraina au propriile strategii de aprovizionare, inclusiv achiziții directe pe piețele europene sau rezerve planificate înainte de iarnă. Moldova, de exemplu, și-a asigurat volume de gaze în depozite care să acopere consumul sezonier.
De altfel, problemele bucureștenilor cu căldura iarna țin strict de sistemul de termoficare și de lipsa investițiilor în acesta, nu de exportul de gaz, în condiţiile în care fluxurile internaționale influențează doar prețurile și, în cazuri extreme, securitatea aprovizionării pentru întreaga regiune, nu doar pentru România. Sistemul de Termoficare Centralizată al Bucureştiului are o infrastructură veche, cu multe pierderi pe rețea, iar în orele de vârf de consum nu face față cererii. Mai mult, unele termocentrale lucrează la capacitate redusă sau sunt oprite complet, iar cele rămase funcționează ineficient, afectând producția de căldură şi energie electrică.
Conducte avariate, București @Veridica
În concluzie, afirmațiile de tipul „România a rămas fără gaze pentru că le-a dat Ucrainei și Moldovei” sunt nereprezentative și induc în eroare. Problemele de aprovizionare cu energie au cauze complexe – prețuri pe piața europeană, nivelul rezervei, infrastructură veche, fluctuații de consum – și nu pot fi reduse la o simplă teorie conspiraționistă.
Ucraina, vinovatul de serviciu
CONTEXT: Confruntată cu un serios deficit de gaze naturale, din cauza atacurilor lansate de Rusia asupra instalaţiilor sale de producție de gaze, Ucraina importă, în prezent, gaze din mai multe direcții, fie prin Slovacia, Ungaria, Polonia şi Lituania în vest, fie din Azerbaidjan sau terminalele GNL din Grecia și Turcia, prin conducta transbalcanică ce traversează Bulgaria, România şi Moldova, prin sud. Deşi mascată sub forma unei întrebări retorice, naraţiunea alimentării preferenţiale cu energie a celor două ţări vecine, în pierdere şi în detrimentul populaţiei României nu este nouă, dar a fost readusă în atenţie odată cu temperaturile extrem de scăzute cu care se confruntă ţara noastră în prezent, şi în contextul problemelor reţelei de termoficare a capitalei. Astfel, în vara lui 2025, propaganda suveranistă anunţa că România va suporta costurile aprovizionării cu gaze a Ucrainei, iar în toamna aceluiaşi an, un deputat AUR pretindea că moldovenii primesc electricitate românească la un preț mai mic decât românii.
Radu Cristescu este un politician cunoscut pentru poziţiile sale antieuropene şi unul dintre cei mai mari susţinători ai „suveranismului” din interiorul PSD. El este, de asemenea, adept declarat al mişcării MAGA, şi un admirator al preşedintelui american Donald Trump, susţinut de aceasta. Cristescu a fost deputat în legislatura 2020 – 2024, ales pe listele PSD, după ce, până în 2019, a făcut parte din PMP, formaţiunea înfiinţată de fostul președinte Traian Băsescu. Dat afară din partid, el a devenit social-democrat în timpul mandatului de premier al Vioricăi Dăncilă, care i-a şi oferit, de altfel, o funcţie în guvern – secretar de stat la Ministerul Energiei.
În primăvara anului trecut, Radu Cristescu s-a aflat în centrul unui scandal politico-diplomatic, când o investigaţie Snoop a dezvăluit că fiica sa a fost detașată, după numai o lună de muncă în cadrul unei direcții din Primăria Sectorului 4, la Consulatul General al României din New York, unde era încadrată ca „agent consular”, dar se prezenta drept „viceconsul”. Ulterior, fostul deputat mărturisea senin că „el a angajat-o pe fiica sa la Primăria Sectorului 4”, condusă de social-democratul Daniel Băluţă, deşi nu deţinea nicio funcţie în cadrul acesteia. Înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale din 2025, Cristescu afirma că „George Simion conduce detașat în Republica Moldova”, dar „sacii de voturi (n.r.- pentru Nicuşor Dan) sunt deja pregătiți, la fel ca și procesele-verbale”, acuzând în acelaşi timp o fraudă similară şi în cazul scrutinului prezidenţial din ţara vecină, care a dus la victoria Maiei Sandu. În R. Moldova, Nicuşor Dan a câştigat 88% din voturile exprimate.
Într-o postare din martie, Cristescu o numea pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o „cumătră nesimțită cu apucături de dictator și creier spălat de setea de sânge”, iar despre președintele Franței Emmanuel Macron a scris că este „băiatul de aur al elitelor globale”. Pe lângă poziţiile antieuropene, fostul demnitar are şi o atitudine vădit anti Ucraina şi a preşedintelui acesteia, evidenţiată, de exemplu în februarie 2025, după întâlnirea tensionată de la Casa Albă dintre Volodimir Zelenski şi preşedintele şi vicepreşedintele SUA, Donald Trump, respectiv JD Vance. Atunci, el a scris pe Facebook că liderul de la Kiev a făcut „o demonstrație abjectă de prostie și obrăznicie. Îmbrăcat ca un vagabond care abia s-a dat jos din tractor, a pășit într-o întâlnire diplomatică de maximă importanță ca și cum ar fi intrat la cârciumă”.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
