Turbinele eoliene sunt ineficiente, produc energie costisitoare și provoacă pierderi economice imense, susțin Donald Trump și pro-rusul Călin Georgescu.
ȘTIRE: Donald Trump a confirmat la Davos tot ceea ce a spus Călin Georgescu acum mai bine de un an. Președintele Statelor Unite a vorbit despre energia verde, turbinele eoliene și prețul carburanților.
Călin Georgescu: Nu produc eolienele energie. Eoliene, eolienele sunt la nivel de 0,01. Ce produce energie este energia din apă, energia din cărbune, astea sunt elementele primare. Cine v-a spus de energia eoliană vă spun că nu este așa. Este demonstrație precisă.
Donald Trump: Energia verde e cea mai mare escrocherie a lumii. Pierzi bani. În China nu am văzut eoliene. Ei fac ca un spectacol, să arate bine. Se aleg cu o avere de pe urma vânzării lor. Le vând proștilor care le cumpără dar ei nu au nici o fermă de eoliene. Nu vi se pare ciudat?
Călin Georgescu: Noi putem să avem energie pe care să o dăm aproape gratis. Putem să avem litrul la pompă un leu, la cât petrol avem.
Donald Trump: Benzina a ajuns în unele state sub 2 dolari galonul (2 lei/litru).

NARAŢIUNE: Producerea energiei eoliene este nerentabilă, obligă populația la plata energiei la suprapreț și poate duce la faliment economic.
OBIECTIVE: Promovarea discursului conspiraționist și implicit a intereselor industriei combustibililor fosili, creșterea opoziției populației față de strategia „Green Deal” a Uniunii Europene, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale, validarea propriilor teorii pseudoștiințifice.
După ce a promovat energia eoliană, Georgescu a trecut la populism energetic și spune să ardem cărbune
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Declarațiile citate în materialul analizat readuc în prim-plan o temă care traversează tot mai des discursul politic global, și anume contestarea tranziției energetice de la combustibilii fosili, poluanți, la producția de energie cu ajutorul turbinelor eoliene sau a panourilor solare, nepoluante, deși într-adevăr puțin mai costisitoare. Criticile lui Trump și Georgescu, pe lângă afirmațiile punctuale mincinoase, se încadrează în ceea ce astăzi numim „populism energetic” – strategia politică ce utilizează promisiuni demagogice privind sectorul energetic pentru a câștiga sprijin popular, punând în opoziție „nevoile poporului” cu „interesele elitelor globaliste”. În general, un astfel de discurs promite măsuri economice pentru reducerea costurilor achitate de populație pentru energie, ignorând cu desăvârșire costurile economice pe termen lung. Cea mai elocventă dovadă că, cel puțin în cazul lui Georgescu, avem de-a face o astfel de manifestare o reprezintă declarațiile sale din perioada când se pretindea expert ONU în gestionarea deșeurilor periculoase și drepturile omului și afirma că „tot ce înseamnă energie eoliană, solară în special, neconvențională, trebuie să fie în fiecare comună, în fiecare sat!”
Între timp, din interes electoral, discursul său a virat în sens opus, iar astăzi fostul candidat pro-rus și cu simpatii legionare susține că „eolienele nu produc energie”, afirmație complet eronată. În realitate, turbinele eoliene produc electricitate prin transformarea mecanică și electromagnetică a energiei cinetice a vântului, la fel cum panourile solare fotovoltaice transformă lumina soarelui în electricitate prin intermediul semiconductorilor din siliciu. În mod bizar, Călin Georgescu susține că „adevărata energie provine din «elemente primare» precum apa sau cărbunele”, ignorând cel mai probabil intenționat faptul că atât vântul (aerul), cât și lumina solară sunt, de asemenea, elemente primare. Într-adevăr, producția de energie cu ajutorul turbinelor eoliene ridică unele probleme reale de natură tehnică și economică, precum investițiile inițiale ridicate, intermitența producției, necesitatea capacităților de stocare sau adaptarea rețelelor de transport, dar niciuna dintre acestea nu echivalează cu „inexistența” producției de energie. Mai mult, avansul tehnologic din ultimii ani a dus la o creștere semnificativă a randamentului turbinelor eoliene. Astfel, în prezent, o turbină eoliană modernă de 3 MW poate produce suficientă energie pentru a alimenta 1.500 de case timp de un an. De asemenea, costurile pentru instalarea și întreținerea turbinelor eoliene au scăzut cu mai mult de 50% din 2008 până în prezent, iar în unele regiuni ale lumii energia eoliană este deja mai ieftină decât cea produsă din combustibili fosili.
Revenind la discursul lui Călin Georgescu, o să presupunem că afirmația „eolienele sunt la nivel de 0,01” se referă la ponderea acestora în mixul energetic, adică 1%. Cifra este extrem de departe de adevăr, datele oficiale arătând că în România, de exemplu, ponderea energiei eoliene în mixul energetic național depășește 18 procente. Similar, în Uniunea Europeană, producția de energie eoliană reprezintă aproximativ 18% din total, iar în Statele Unite ponderea sa depășește ușor 10 procente. În ceea ce privește afirmația lui Donald Trump legată de China, aceasta este și mai departe de adevăr decât minciunile lui Georgescu. China nu doar că are nenumărate parcuri eoliene, dar acestea sunt printre cele mai mari de pe planetă și fac din statul chinez cel mai mare producător de energie eoliană din lume.
Benzina nu ar putea fi 1 leu nici dacă petrolul ar fi gratis
În ce privește prețul unui litru de benzină, avem din nou de-a face cu eternele comparații fără logică ale propagandei suveraniste, care echivalează la grămadă sisteme fiscale, costuri de producție și lanțuri de distribuție și aprovizionare complet diferite. Într-adevăr, există state în SUA unde prețul benzinei este de aproximativ 2 lei pe litru, dar asta nu se datorează vreunei strategii geniale a lui Donald Trump, ci politicii fiscale a statelor respective și apropierii acestora de zonele mari de producție și rafinare a petrolului. În mod logic, dacă prețul benzinei ar fi influențat de politica administrației de la Casa Albă, ieftinirea ar trebui să se regăsească în toată țara, nu doar regional, în anumite perioade. În Statele Unite, taxele, atât cele federale cât și cele locale, sunt mult mai mici decât în Europa, aprovizionarea cu combustibil e eficientă și ieftină, statele produc și rafinează mult petrol local, iar competiția între benzinării ține prețul jos. În România, o mare parte din prețul final al benzinei este formată din taxe și impozite, care reprezintă peste 50% din prețul final plătit la pompă. Ca vedere de ansamblu, notăm că din prețul final al benzinei, taxele în SUA sunt estimate la circa 15%, față de 45–65% în Uniunea Europeană și România. Aberația lui Călin Georgescu legată de ieftinirea benzinei până la un leu pe litru este așadar profund nerealistă, în orice scenariu sau orizont de timp. În mod absurd, și dacă petrolul ar fi gratuit, costul final nu ar putea scădea sub câțiva lei/litru, ținând cont de componetele de preț legate de rafinare, transport, distribuție și marje comerciale. Toți acești factori fac imposibilă o scădere până la 1 leu/litru fără subvenții enorme, care ar destabiliza complet bugetul de stat, sau intervenții radicale în economie, contrare principiilor pieței libere.
În concluzie, argumentul „energia eoliană nu este rentabilă” este, de fapt, un instrument retoric de propagandă, nu o concluzie rezultată dintr-o analiză fundamentată socio-economic, care să includă costuri de mediu, subvenții, securitate energetică sau proiecții pe termen lung.
Energia verde, ținta intereselor economice și geopolitice
CONTEXT: Energia eoliană este una dintre cele mai populare și eficiente surse de energie regenerabilă, lovind puternic și amenințând supremația industriei producătoare de combustibili fosili, iar din acest motiv a devenit ținta numeroaselor dezinformări, care pretind că turbinele eoliene, ca și panourile solare fotovoltaice, sunt ineficiente și dăunătoare pentru mediu. Teorii privind pericolul potențial al acestora pentru animale, în special păsări, circulă în spațiul public, ignorând cu bună știință faptul că, deși există într-adevăr un impact, acesta este mult mai mic decât cel cauzat de poluare, coliziuni cu clădirile înalte sau traficul auto. De altfel, în prezent, există soluții pentru reducerea acestor riscuri, precum plasarea turbinelor în zone strategice și utilizarea unor sisteme de detectare a păsărilor. Alte teorii conspiraționiste susțin că turbinele eoliene sunt zgomotoase și afectează sănătatea oamenilor, deși majoritatea turbinelor moderne sunt concepute pentru a funcționa silențios, producând un zgomot de doar 40-50 de decibeli, similar cu cel al unui frigider. Unii oameni susțin că turbinele eoliene le provoacă insomnie, dureri de cap sau stres (așa numitul „sindrom al turbinei eoliene”), deși nu există absolut nicio dovadă științifică solidă care să confirme aceste afirmații. Alte narațiuni spun că turbinele eoliene ocupă prea mult teren și distrug peisajul înconjurător, în ciuda faptului că acestea ocupă doar 1% din suprafața unui parc eolian, restul terenului putând fi folosit în continuare. În Danemarca, de exemplu, multe turbine sunt instalate pe terenuri agricole, fără a afecta activitatea fermierilor.
De fapt, toate aceste teorii ascund interese economice directe, ale industriei combustibililor fosili, marile companii din sectorul cărbunelui, petrolului sau gazelor naturale având un interes evident în menținerea dependenței de sursele tradiționale. Pe lângă aceasta, există și interese locale, cum ar fi zonele dependente economic de exploatarea cărbunelui sau gazului, iar dispariția acestor exploatații ar duce la șomaj ridicat, dispariția surselor de venit și un pronunțat declin economic regional. În plus, „lupta” cu energia verde poate ascunde interese pur electorale, tema fiind folosită pentru a construi un conflict între „oamenii simpli” care plătesc facturile și „elitele” care încasează. În România, criticarea producției de energie eoliană este utilizată de opoziția suveranistă ca simbol al refuzului de a implementa „politicile totalitare” ale Uniunii Europene privind reglementările climatice, taxele pe carbon etc. În acest sens, energia devine își pierde valoarea economică și devine un instrument ideologic conservatorist, nelegat neapărat de bani, ci de preferința pentru status quo-ul socio-politic existent.
Energia este un instrument de manifestare a puterii la nivel global, iar statele mari exportatoare de petrol și gaze naturale își văd amenințate pozițiile de forță odată cu creșterea producției de energie verde. Rusia, de exemplu, își poate pierde rapid nu doar veniturile din exporturi, ci și influența politică asupra țărilor care depind energetic de capriciile Moscovei. În acest sens, la câteva luni după invadarea Ucrainei, Vladimir Putin ironiza Uniunea Europeană pentru încercările sale de a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili din Rusia, prin tranziția la energia verde. „Sunt mari experţi în domeniul relaţiilor neconvenţionale, iar în domeniul energiei, au decis să se bazeze şi pe tipuri de energie neconvenţională – soarele şi vântul. [...] Ar fi amuzant dacă nu ar fi atât de trist”, afirma sarcastic liderul de la Kremlin.
Însă nu doar Rusia caută să manipuleze percepția publică referitoare la energia verde, ci și SUA, odată cu realegerea lui Donald Trump ca președinte. Preocupat preponderent de situația marilor companii petroliere americane, în cel de-al doilea mandat al său, Trump a decis anularea mai multor proiecte de energie curată, a îndemnat companiile de petrol și gaze „să foreze, să foreze, să foreze”, a concediat sute de oameni de știință din domeniul protecției mediului și a dispus ștergerea studiilor acestora, mergând până la a interzice mențiunile despre „schimbările climatice” și „emisiile de carbon” în cadrul guvernului american. În plus, Trump a retras (din nou!) SUA din acordul climatic de la Paris, vizând în același timp și politicile climatice ale altor țări, sugerând Marii Britanii de exemplu, să-și dărâme turbinele eoliene „urâte” în favoarea mai multor foraje petroliere, și presând Uniunea Europeană să cumpere mai mult petrol și gaze americane și să renunțe la reglementările sale privind clima. În prezent, Statele Unite sunt al doilea cel mai mare poluator la nivel mondial, după China, și continuă să rămână în urmă în efortul de a-și reduce emisiile de carbon.
