În Moldova a fost instaurat un regim oligarhic și dictatorial similar celui de pe timpul lui Plahotniuc, afirmă o publicație care își probează afirmațiile cu narațiuni ale propagandei ruse.
ȘTIRE: „Moldova a rămas stat capturat, la fel cum a fost. Doar s-a schimbat „ocupantul”. Dacă atunci erau Plahotniuc și PDM, astăzi e președintele Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare. Dacă francezii trăiesc în a cincea Republică, moldovenii - timpul celui de-al doilea stat capturat.
Analizați singuri. Actuala guvernare:
Permanent și ilegal, inițial pe motivul luptei cu Covid, apoi din cauza războiului în țara vecină, prelungește regimul de stare de urgență.
Controlează organele de stat și cele de menținere a ordinii publice, sistemul judecătoresc.
A introdus cenzura.
Nu doar că nu este în stare să lupte cu „vechea” corupție, dar provoacă noi scandaluri de corupție, precum scheme secrete necontrolate la achiziția gazului natural cu bani de la buget și din împrumuturi externe.
Elimină din alegeri candidații neconvenabili.
Persecută, până la interzicerea totală, partidele politice de opoziție.
Nu a făcut nimic pentru pedepsirea vinovaților pentru furtul miliardului și recuperarea prejudiciilor aduse populației în urma furtului.
Practică arestările, urmăririle și linșajul mediatic al membrilor și susținătorilor opoziției.
Utilizează serviciile speciale în calitate de poliție politică pentru lupta cu oponenții regimului.
Utilizează resursele administrative pentru a promova propriile proiecte, precum Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei - Patriot, care a fost poreclit „Ministerul Adevărului”, și un fond de susținere a presei loiale.”
NARAȚIUNI: Maia Sandu și PAS au instituit un regim dictatorial în Republica Moldova, care se manifestă prin persecutarea opoziției, controlul asupra sistemului de justiție, cenzură, poliție politică etc. Regimul își păstrează puterea prin menținerea stării de urgență, eliminarea candidaților inconvenabili, arestări, urmăriri și linșaj mediatic al opoziției, utilizarea structurilor speciale ca poliție politică, folosirea resursele administrative pentru a promova propriile proiecte.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Maia Sandu și PAS au ajuns la guvernare cu puternice mesaje pro-europene, dar și de reformare a justiției și combaterea corupției. Guvernarea PAS a început pe fondul pandemiei de Covid 19, urmată de inflația post-pandemie care a lovit majoritatea economiilor lumii, iar din februarie 2022 a trebuit să gestioneze efectele războiului din Ucraina – insecuritate și riscul unei invazii militare, valuri de refugiați și creșterea și mai vertiginoasă a inflației, dar și o criză energetică.
Valul de scumpiri a servit drept motiv pentru proteste masive antiguvernamentale, iar guvernarea PAS și Maia Sandu au fost acuzate că nu au știut să gestioneze criza, în special să obțină de la Rusia un preț mai mic pentru gazele naturale.
Pe de altă parte, guvernarea de la Chișinău a condamnat invazia rusă și a oferit asistență umanitară Ucrainei și refugiaților ucraineni și a fortificat relațiile cu Occidentul de la care a reușit să obțină sprijin financiar substanțial pentru a face față crizelor. În iunie 2022, Republica Moldova, alături de Ucraina a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE.
Poziția Chișinăului față de războiul din Ucraina și apropierea de UE au provocat nemulțumirea Moscovei și a întețit mesajele propagandistice ale presei și oficialităților ruse, dar și ale celor pro-ruși de la Chișinău. Printre cele mai des promovate narațiuni sunt cele privind implicarea iminentă a Republicii Moldova în război, aderarea la NATO, în pofida opoziției majorității cetățenilor, unirea cu România, transformarea țării în teatru de război, dar și instaurarea unui regim dictatorial la Chișinău.
OBIECTIV: Să prezinte guvernarea de la Chișinău drept un regim dictatorial pe care să-l asocieze cu cel din timpul PDM și al lui Vlad Plahotniuc. Să justifice protestele antiguvernamentale organizate în special de politicianul fugar Ilan Șor, considerat ca fiind consiliat de reprezentanți ai serviciilor secrete ruse.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Starea de urgență. În Republica Moldova a fost decretată starea de urgență după ce a izbucnit pandemia de Coronavirus, când PAS nu era la guvernare. Starea de urgență a fost prelungită ulterior de mai multe ori, tot pentru a combate pandemia, iar ulterior din cauza crizei energetice în toamna anului 2021. Începând cu 24 februarie 2022, odată cu invazia rusă în Ucraina, a fost decretată din nou stare de urgență, în contextul în care Republica Moldova, care are peste 1.200 de km de graniță comună cu Ucraina, este considerată cea mai vulnerabilă țară din regiune la un atac al Federației Ruse. La începutul războiului, când puțini experți se așteptau la o rezistență atât de puternică a armatei ucrainene, Republica Moldova, cu o influentă minoritate vorbitoare de rusă și o regiune secesionistă pro-moscovită, era considerată următoarea țintă a Moscovei. La scurt timp, un număr mare de refugiați ucraineni au venit în Moldova, criză pe care a reușit să o gestioneze foarte bine, după cum au remarcat organizațiile internaționale. Războiul din Ucraina a provocat o creștere a inflației la peste 30%, inclusiv o criză energetică, inițial din cauza prețurilor mari, iar în toamna anului trecut și din cauza insuficienței gazului și a energiei electrice, astfel încât starea de urgență a fost prelungită la fiecare două luni.
În ultimele luni se vorbește tot mai intens, atât la Chișinău, cât și în cancelariile occidentale, despre un presupus plan al Moscovei de destabilizare a situației interne a Republicii Moldova, inclusiv prin acțiuni de protest, al căror organizator ar fi Partidul Șor.
Starea de urgență a fost prelungită în contextul „riscurilor și amenințărilor persistente ce vizează securitatea națională, aprovizionarea Republicii Moldova cu energie electrică, precum și al acțiunilor de sabotaj din justiție, care amplifică tentativele de destabilizare în țară și creează impedimente în procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană”, potrivit premierului Dorin Recean.
Curtea Constituțională a respins în câteva rânduri sesizări ale opoziției care cerea anularea stării de urgență.
Controlează organele de stat, sistemul judecătoresc. Ca orice guvernare, PAS a schimbat conducerea mai multor instituții ale statului, inclusiv în organele de forță. Acesta însă nu este un argument că ar comite ilegalități sau abuzuri. Din contră, sistemul judecătoresc pare să saboteze tentativele de reformă a justiției, așa cum a demonstrat în primăvară, când a încercat să blocheze numirea în Consiliul Superior al Magistraturii a unor membri propuși de o comisie formată inclusiv din experți străini care a verificat integritatea candidaților.
A introdus cenzura. Este o acuzație promovată intens de propaganda rusă, argumentată în special pe o decizie a Comisiei Situații Excepționale din decembrie 2022, care a suspendat licențele a șase posturi de televiziuni, acuzate de manipulare. În ultimii doi ani Republica Moldova a urcat cu peste 60 de poziții la capitolul libertatea presei și a ajuns pe locul 28 în lume. Veridica a demontat în câteva rânduri narațiuni ale propagandei ruse legate de instituirea cenzurii în Republica Moldova
Elimină din alegeri candidații neconvenabili. Autorul se referă, cel mai probabil, la excluderea din cursa electorală pentru funcția de primar de Bălți a candidatei Partidului Șor, Marina Tauber. Acesta a fost eliminată după ce instituțiile statului au acuzat-o de fraude electorale. Decizia a fost luată de o instanță de la Bălți. De altfel, candidații acestei formațiuni politice au fost scoși din mai multe campanii – alegerile prezidențiale din 2016, locale din 2018, parlamentare de circumscripție din 2020. Și la alegerile pentru funcția de bașcan al Găîgăuziei, desfășurate în 2023, au existat acuzații de fraudă comise de reprezenta Partidului Șor, Evghenia Guțul, dar scrutinul a fost validat.
Persecută, până la interzicerea totală, partidele politice de opoziție. Este vorba, probabil, de declararea neconstituționalității Partidului Șor, formațiune creată și condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul fraudei bancare de proporții din 2014, care ar fi asociat, cu reprezentanți ai serviciilor secrete rusești.
Nu a făcut nimic pentru pedepsirea vinovaților pentru furtul miliardului și recuperarea prejudiciilor. Nu guvernarea trebuie să se ocupe de pedepsirea vinovaților, iar recuperarea prejudiciilor depinde în mare parte de decizii ale instanțelor de judecată sau de acțiuni ale procuraturii. De notat, însă, că la 13 aprilie a fost condamnat definitiv Ilan Șor, unul din personajele principale ale fraudei bancare, fiind obligat să restituie și peste 5 miliarde de lei, adică mai mult de o treime din suma prejudiciului.
Practică arestările, urmăririle și linșajul mediatic ale opoziției, utilizează structurile speciale ca poliție secretă. Este adevărat că unii lideri ai opoziției au fost reținuți în ultimul an. Este vorba în primul rând de fostul președinte, Igor Dodon, și de vicepreședinta Partidului Șor, Marina Tauber. Igor Dodon figurează în mai multe dosare de corupție, dar și de trădare de patrie, iar Veridica a mai demontat anterior falsuri legate de dosarele acestuia. Și Marina Tauber figurează în mai multe dosare legate de finanțarea ilegală a formațiunii sale, a fost reținută în câteva rânduri, iar în unele activități de investigație a participat și Serviciul de Informații și Securitate, dar acesta nu este un caz unic.
Utilizează resursele administrative pentru a promova propriile proiecte, precum Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei - Patriot și a unui fond de susținere a presei loiale. Președinția a elaborat, într-adevăr un proiect de lege privind crearea unei structuri care să lupte contra propagandei. Nu se știe dacă și câți bani au fost cheltuiți pentru elaborarea unui proiect de lege. Există și un proiect de lege privind crearea unui fond de subvenționare în domeniul mass-media care le oferă șanse egale instituțiilor de presă să beneficieze de susținere, fiind stabilite clar interdicțiile (instituții finanțate din bani publici, de partide politice etc.). Deciziile vor fi luate de un consiliu de experți, majoritatea desemnați de societatea civilă. Legea încă nu a fost votată, fondul încă nu a fost creat, respectiv nu există nicio dovadă că va fi susținută „presa loială”.
