Armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare și un elicopter ale Forțelor Armate Române în Dobrogea, după ce le-a confundat cu cele ale armatei ruse. Știrea falsă este promovată de publicații și personaje – unele asociate cu extrema dreaptă – care de-a lungul timpului au publicat dezinformări, fake-news și narațiuni similare cu cele ale Rusiei.
ȘTIRE: „În 3 martie 2022 se prăbușeau în România, în zona Dobrogea, un avion MiG-21 al aviaţiei române, decolat de la baza Mihail Kogălniceanu pentru misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei și un elicopter IAR 330-Puma trimis în misiune de salvare, toți cei 8 militari implicați în tragedie decedând.
Autoritățile române au susținut că a fost vorba de niște accidente.
Iată că nu este așa. Conform site-ului de specialitate Military Watch Magazine, cele două aeronave militare românești au fost doborâte, din greșeală, de sistemele de apărare antiaeriană S-300 ale Ucrainei.
Se spune că accidental, însă dacă tot la fel ne vom trezi cu o rachetă rusească, atunci cum o vor considera? Ne putem baza pe apărarea NATO, care lasă dronele să zboare nestingherit pe teritoriul României?”, se arată în știrea de pe portalul ortodoxinfo.ro.
NARAȚIUNI: 1. Ucraina a doborât două aparate de zbor ale Forțelor Aeriene Române. 2. NATO ar putea intra în război cu Ucraina în baza articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, denumită de Moscova „operațiune specială” de „demilitarizare” și „denazificare” a Ucrainei, se poartă și un adevărat război informațional, care merge de la propagandă agresivă la dezinformări și fake news.
Una dintre metode constă în denigrarea și decredibilizarea Ucrainei și a ucrainenilor prin promovarea unor narațiuni negative la adresa acestora, cu scopul de a atrage atenția de la, dar și a bagateliza numeroasele abuzuri și crime comise de armata rusă și a induce senzația.
În ciuda închiderii unor canale oficiale media de propagandă ale Kremlinului, precum Sputnik și Russia Today, agenții sau simpatizanții Rusiei încă au alternative pentru a-și expune narațiunile, inclusiv pe rețelele de socializare, chiar și dacă unele dintre acestea din urmă au luat măsuri de limitare a propagandei ruse în ultima perioadă.
Știrea falsă privind doborârea unui avion și unui elicopter al Forțelor Aeriene Române pleacă de la evenimente reale care au avut loc pe 2 martie. Atunci, puțin după ora 20, un aparat de vânătoare de tipul MiG 21 Lancer care patrula deasupra Dobrogei s-a prăbușit. Un elicopter IAR-330 Puma de salvare trimis în căutarea pilotului s-a prăbușit, de asemenea, la scurt timp de la decolare. Opt militari – pilotul MiGului și cei șapte membri ai echipajului Pumei – și-au pierdut viața în dubla-tragedie aviatică. Aceasta a avut loc pe întuneric și în condiții meteorologice nefavorabile, iar armata română a folosit, până acum, termenul de „accident” când s-a referit la incidente.
Informația că aparatele ar fi fost doborâte de anti-aeriana ucraineană a apărut inițial pe siteul cu conținut pro-Moscova militarywatch.com, iar de acolo a fost preluată de surse românești care în trecut au promovat teze similare cu cele ale dezinformărilor rusești pe teme ca pandemia de Covid-19, familia tradițională, ortodoxism, suveranism etc.
Unul dintre primele site-uri care au preluat informația falsă a fost rostonline.ro, revista naționalistă cu tente legionare condusă în trecut de senatorul AUR, Claudiu Târziu. Ulterior, știrea a fost preluată de ortodoxinfo.ro, un site naționalist, conservator și anti-UE și NATO, plin de propagandă pro-Kremlin în virtutea așa-ziselor valori creștine comune dintre România și Rusia.
Doar târziu, după dezmințirea MApN, site-ul ortodoxinfo.ro a actualizat știrea sa falsă cu un scurt pasaj din comunicatul ROAF, dar nu și titlul, care a rămas în continuare același: „Ucraina a doborât cele două aeronave românești, din care au rezultat 8 morți”, urmat de subtitlul „România a fost atacată deja de Ucraina. NATO va recurge la art. 5?” Știrea falsă a fost vizualizată, până la data publicării acestui articol, de peste 120.000 de ori.
De asemenea, Cătălin Bereghi, un personaj naționalist care propagă frecvent genul de teze suveraniste și naționaliste promovate și de Rusia, a publicat și un video în care este reluată teza militarywatch.com, care se apropia la data publicării de 600.000 de vizualizări, 11.000 de distribuiri și 1500 de comentarii.
OBIECTIV: Exploatarea temerilor unei părți din populație că România ar putea fi atrasă într-un război. Inducerea în eroare a publicului prin informații false și crearea unui sentiment anti-ucrainean în România.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Forțele Aeriene Române au dezmințit informația lansată pe militarywatch.com:
„Afirmația este în totalitate falsă. „Informația” la care se face referire nu reprezintă altceva decât o dezinformare provenită din mass-media online rusă și nu are nicio legătură cu fapte sau evenimente reale. Ministerul Apărării Naţionale a comunicat cu maximă transparență informațiile referitoare la cele două accidente. Din ordinul ministrului apărării naţionale a fost numită o comisie de investigare tehnică pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestor accidente aviatice. Totodată, potrivit procedurilor, a fost sesizat Parchetul Militar şi au fost sistate zborurile de instrucţie cu aceste tipuri de aeronave, până la finalizarea anchetei de specialitate”. Sursa a mai precizat că în urma verificărilor efectuate până în acest moment de către comisia de investigare, „nu au fost constatate elemente care să indice un posibil impact cu un proiectil sau rachetă”.
De altfel militarywatch.com nu citează vreo sursă pentru informațiile sale, nici nu le probează în vreun fel. Publicația doar scrie că „it was reported” și are pretenția ca publicul său să o creadă.
Articolul a fost preluat în România inclusiv cu o greșeala privind data accidentului aviatic, care a avut loc pe 2 martie și nu pe 3 martie, așa cum menționează militarywatch; cei care l-au preluat n-au căutat să verifice informația din mai multe surse și, din datele Veridica, nu există nicio cerere de informație sau de dezmințire/confirmare din partea MApN.
Având în vedere războiul din Ucraina, spațiul aerian al regiunii, inclusiv în România, este puternic monitorizat, iar o lansare de rachete anti-aeriene ar fi fost cu siguranță detectată instantaneu, ceea ce nu s-a întâmplat.
În ceea ce privește implicarea NATO în vreun război împotriva Ucrainei ca răspuns la un atac al acesteia, ipoteza este exclusă. Statele NATO sunt principalii susținători ai Kievului, atât prin livrări directe de arme și muniție, cât și prin măsuri economice luate împotriva Federației Ruse. Nu există vreun motiv inimaginabil pentru un atac sinucigaș ucrainean asupra NATO și chiar și în cazul în care, ca urmare a unei confuzii specifice războiului, ar avea loc un episod de „friendly fire”, acesta ar fi tratat ca un accident regretabil, nu ca un pretext pentru a declanșa un conflict.
REACȚII OFICIALE: Forțele Aeriene din cadrul MApN au dezmitit informația falsă tirajată de site-urile care promovează în România narațiuni naționaliste care se suprapun frecvent pe cele ale propagandei pro-ruse.
Verifică sursele:
