Un expert CIA spune că Rusia va câștiga războiul din Ucraina și Moscova doar e binevoitoare acceptând negocieri, scrie presa pro-Kremlin, care adaugă că NATO știe că acesta va fi deznodământul. Întreaga narațiune falsă este construită pornind de la propaganda Kremlinului și speculațiile unui pedofil.
ȘTIRE: Rusia va obține victoria în conflictul ucrainean chiar și în cazul în care negocierile de pace se vor încheia fără vreun rezultat. Acest deznodământ al „operațiunii militare speciale” a fost prognozat de fostul specialist CIA, Scott Ritter. „Rusia poate obține tot ceea ce își dorește pe câmpul de luptă, chiar dacă din negocieri nu va mai rămâne nimic”, consideră el.
Potrivit lui Ritter, Statele Unite nu ar trebui să perceapă disponibilitatea părții ruse pentru o reglementare pașnică a conflictului ca pe un dat. El a menționat că natura dialogului se poate schimba semnificativ după atacul Forțelor Armate ale Ucrainei asupra reședinței președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin.
Pe 12 ianuarie, membrul Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat, Andrei Kolesnik, a declarat că Alianța Nord-Atlantică înțelege că situația din Ucraina evoluează în defavoarea Europei și încearcă să piardă conflictul cu demnitate.
NARAȚIUNI: 1. Experții și guvernele occidentale știu că victoria Rusiei e inevitabilă. 2. Rusia acceptă negocieri de pace doar din bunăvoință. 3. Ucraina a atacat reședința lui Putin, iar Moscova trebuie să riposteze. 4. NATO caută soluții pentru o înfrângere demnă în confruntarea cu Rusia.
OBIECTIVE: Inducerea percepției inevitabilității victoriei Rusiei; transferul responsabilității pentru continuarea războiului asupra Ucrainei și Occidentului; justificarea escaladării militare; slăbirea sprijinului occidental pentru Ucraina.
Realitate: Nu există nicio prognoză oficială a Statelor Unite sau a mediului academic occidental privind o victorie inevitabilă a Rusiei
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Nu există nicio poziție oficială a administrației americane, a instituțiilor de analiză strategică, a mediului academic sau a comunității militare din Statele Unite care să afirme că Rusia este pe punctul de a învinge Ucraina. Afirmația provine din declarațiile lui Scott Ritter, un analist pro-rus, fără relevanță instituțională în dezbaterea de securitate din SUA. Propaganda rusă folosește frecvent această tehnică de manipulare, atribuind opiniile unor voci izolate. În realitate, analizele occidentale vorbesc despre evoluții fluctuante pe câmpul de luptă, despre costuri ridicate pentru ambele părți și despre un conflict de uzură, nu despre o victorie iminentă a Rusiei.
În ceea ce privește așa-zisa disponibilitate a Rusiei de a negocia, ceea ce încearcă să obțină Rusia este o capitulare necondiționată a Ucrainei, care implică cedarea de teritorii pe care Rusia le-a anexat dar nu a reușit să le cucerească în patru ani de război, reducerea armatei, abandonarea unor garanții de securitate ca integrarea în NATO etc. Aceste cereri ale Rusiei arată, din nou, că războiul este departe de a fi câștigat și că Putin încearcă să obțină poziții militare avantajoase și un răgaz pentru a-și reface forțele, astfel încât să poată relansa un atac asupra unei Ucraine slăbite, cu o armată mai mică și fără protecția centurii de orașe fortificate din Donbas.
Cum o astfel de variantă este inacceptabilă pentru Kiev, Moscova a respins inițiativele de încetare a focului, nu a acceptat o întâlnire Putin–Zelenski pentru oprirea ostilităților și a continuat bombardamentele asupra orașelor ucrainene în paralel cu discuțiile formale despre pace.
În 2025, Rusia nu a acceptat oprirea focului și a respins inclusiv propuneri de mediere venite din partea administrației Donald Trump, fapt care a generat reacții publice de nemulțumire la Washington. Așadar, războiul este metoda aleasă de Kremlin, iar presiunile Occidentului vizează tocmai constrângerea Rusiei să accepte negocieri reale și oprească focul. Pe de altă parte, nu există o „operațiune militară specială”, ci un război în toată regula: Federația Rusă a declanșat și poartă un conflict armat de amploare împotriva Ucrainei, cu utilizarea forțelor regulate, cu lovituri asupra teritoriului național, infrastructurii civile și obiectivelor militare, caracteristici care corespund definiției juridice și politice a unui război, indiferent de eticheta propagandistică folosită de Moscova.
Kievul a negat orice atac asupra reședinței lui Vladimir Putin, iar afirmația nu a fost confirmată de nicio sursă independentă. Nu există imagini, martori sau date verificabile care să indice prezența unor drone în zona respectivă. Versiunea rusă – lansarea a zeci de drone asupra unei reședințe extrem de bine securizate și aflată departe de Ucraina – este neverosimilă și contrazice logica operațiunilor reale de asasinare. Inclusiv Donald Trump a exprimat scepticism față de această narațiune, după ce serviciile de informații americane au constatat că este vorba de o invenție rusească. Acuzația servește drept pretext pentru escaladare și pentru evitarea unui răspuns clar privind disponibilitatea Rusiei pentru pace după întâlnirile grupului de negocieri.
De fiecare dată când Moscova recurge la violență, inclusiv împotriva civililor, acțiunea este justificată ca răspuns la o presupusă provocare. Această logică a fost folosită constant: anexarea Crimeii a fost prezentată drept reacție la schimbarea puterii de la Kiev, războiul din Donbas – ca „apărare a rusofonilor”, iar invazia la scară largă din 2022 – ca un răspuns necesar la orientarea pro-occidentală a conducerii ucrainene. În realitate, după 2022, numeroși civili rusofoni din Donbas au fost uciși chiar de armata rusă, prin bombardamente și lupte purtate în zone locuite. În acest cadru discursiv, Rusia nu apare niciodată ca agresor, ci ca un actor constrâns să reacționeze.
NATO nu caută o înfrângere demnă, pentru că nu se află într-un război cu Federația Rusă. Alianța este o organizație defensivă, iar în cazul unui conflict direct, Rusia s-ar confrunta cu cea mai puternică alianță militară din lume. Declarația aparține deputatului rus Andrei Kolesnik și este destinată consumului intern, pentru a crea impresia că NATO „capitulează”. În realitate, statele membre NATO continuă sprijinul militar, financiar și politic pentru Ucraina. Nu există nicio înfrângere de gestionat, pentru că nu există un conflict direct NATO–Rusia.
În ansamblu, articolul amestecă informații false, interpretări forțate și sugestii conspiraționiste pentru a induce ideea că Rusia ar fi pe cale să câștige inevitabil, că războiul nu ar avea alternativă și că Occidentul ar fi lipsit de voință sau capacitate de reacție. Mesajul urmărește să justifice agresiunea și să transfere responsabilitatea pentru prelungirea conflictului asupra Ucrainei și a statelor care o sprijină.
CONTEXT: Articolul se bazează pe declarațiile lui Scott Ritter, o figură controversată care a devenit un promotor activ al narațiunilor pro-Kremlin. Ritter, condamnat pentru infracțiuni sexuale împotriva minorilor și cunoscut pentru poziții anti-americane, este utilizat frecvent de propaganda rusă ca „expert american” pentru a conferi credibilitate mesajelor Moscovei. Platformele pro-Kremlin, îl prezintă ca pe un analist militar independent, omițând istoricul său problematic. Declarațiile sale sunt citate aproape exclusiv de platformele de propagandă rusă. Moscova folosește frecvent tehnica „experților occidentali” pentru a-și valida narațiunile, selectând figuri marginale sau controversate care să prezinte poziții favorabile Rusiei ca fiind reprezentative pentru opinia de expertiză occidentală. Deseori, opinia unor specialiști controversați este prezentată ca aparținând unui stat sau unei societății.
Verifică sursele:
